Palatul din București de care toată România a auzit, dar puțini sunt cei care i-au trecut pragul, deși este deschis vizitelor
Unul dintre palatele din București, care este printre cele mai cunoscute locuri din Capitală, a fost vizitat de prea puține persoane, raportându-ne la notorietatea numelui.
Pe nedrept neglijat de bucureșteni, acest palat care atrage numeroși turiști străini și merită să fie vizitat de orice iubitor de istorie și de frumos. Datorită grădinilor umbroase și liniștite și încăperilor spațioase, impunătoare, Palatul Cotroceni este o destinație atractivă și pentru familiile cu copii.
Iată câteva informații inedite despre acest palat, care te vor face cu siguranță să-ți dorești să-i calci și tu pragul cât mai repede. Există însă reguli foarte clare pentru vizitarea lui, așa că te invităm să citești cu atenție următoarele rânduri.
Trecutul agitat al Palatului Cotroceni
Prima construcție din acest complex muzeal a fost ridicată în perioada 1679-1681, pe dealul Cotroceni, de către domnitorul Șerban Cantacuzino, care a defrișat în acest scop o parte din codrii Vlăsiei. Nu a construit însă un palat, ci un lăcaș de cult - Mănăstirea Cotroceni - cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfinții Serghie și Vah”. Mănăstirea era înconjurată de ziduri și semăna ca stil arhitectural cu biserica episcopală din Curtea de Argeș, fiind concepută în stil brâncovenesc.
În curtea mănăstirii, domnitorul a construit apoi și o reședință domnească, acesta fiind prima clădire cu această destinație din complex. În perioada 1849-1853, domnitorul Barbu Știrbey a refăcut palatul, transformându-l în reședința sa de vară. Tot atunci a construit și drumul care separă palatul de actuala Grădină Botanică, pe atunci parte a domeniului mănăstirii.
Palatul Cotroceni a suferit apoi numeroase transformări și adăugiri. Între anii 1893-1895, complexul a fost redecorat în stil venețian, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, pentru Principele Ferdinand și soția sa, Maria. După război, Regina Maria a cerut mai multe modificări ale acestui palat, lucrările fiind executate sub îndrumarea arhitectului Grigore Cerchez.
Palatul a fost grav afectat de cutremurul din 1940, fiind apoi restaurat după planurile arhitectului Mario Stoppa, în timp de arhitectul Petre Antonescu a fost însărcinat cu consolidarea bisericii și a clopotniței.
Ulterior, între anii 1949-1976, ajuns pe mâna comuniștilor, Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor. Din păcate, a avut din nou de suferit, în urma cutremurului devastator din 1977, iar lucrările de restaurare au durat 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu. Tot în această perioadă a fost construită o nouă aripă a palatului, care îi poartă numele și care, în prezent, este sediul Administraţiei Prezidenţiale a României.
Biserica mănăstirii a fost demolată în anul 1984 și reconstruită după anul 2003, ca urmare a eforturilor familiei Cantacuzino. Începând cu anul 2009, biserica poate fi vizitată, fiind inclusă în circuitul turistic. Tot atunci au fost înapoiate obiectele care formează tezaurul liturgic al bisericii și care fuseseră mutate la Muzeul de Istorie a României după 1977, potrivit site-ului oficial al Muzeului Cotroceni.
Ce poți vizita în complexul muzeal Cotroceni?
Ansamblul Cotroceni este format din numeroase clădiri și anexe. Pe lângă grădinile frumos amenajate, complexul include clădiri cu caracter laic (palatul, pivnițele domnești, foișorul, anexele palatului, manejul, serele, casa grădinarului, azilul Elena Doamna), anexe cu caracter militar (corpul de gardă) și cu caracter ecleziastic (chiliile mănăstirii, biserica, clopotnița, sala de mese, capela azilului - pictată de Gheorghe Tătărescu).
Acestora li se adaugă gara regală, zona de exerciții militare și ceremonii și câteva monumente funerare. Din păcate, nu toate clădirile și zonele pot fi vizitate de turiști, ci doar câteva, care au fost incluse în circuitul turistic.
Astfel, Muzeul Cotroceni și Biserica Palatului Cotroceni pot fi vizitate în cadrul unui tur ghidat, de marți până duminică, între orele 09.00 și 17.00.
Există însă reguli foarte stricte pentru vizitare. Cu 24 de ore înainte de vizitare, este necesară o programare prin telefon (021-317.31.07/ 0725.518.381) sau prin email ([email protected]). Intrarea se face prin Bulevardul Geniului numărul 1 și toți vizitatorii trebuie să aibă asupra lor un act de identitate în original (pașaport sau buletin). La intrarea în muzeu, turiștii trebuie să-și lase toate bagajele și hainele la garderobă și să încalțe papuci speciali de protecție.
Există două tururi ghidate pentru care pot opta turiștii. Turul complet durează 100 de minute și include: cuhnia, curtea interioară, biserica, Holul de Onoare, pivnița, etajele I și II, iar prețul este de 50 de lei pentru adulți, 12,5 lei pentru elevi/studenți și 25 lei pentru pensionari. Turul clasic durează numai 60 de minute și include numai vizitarea curții interioare și a etajelor I și II. Prețul este de 40 de lei pentru adulți, 10 lei pentru elevi și studenți și 20 lei pentru pensionari. Pentru filmare sau fotografiere trebuie achitată o taxă specială.
De asemenea, Muzeul Național Cotroceni găzduiește diferite expoziții temporare și organizează numeroase evenimente culturale, precum lansări de carte, ateliere creative, conferințe sau concerte.
 (5).webp)
