Sondaj McKinsey & Company. Misiunea Generației Z din România: recuperarea în întregime a decalajului economic față de UE
Tinerii de azi, care fac parte din Generația Z, au șansa istorică de a recupera în întregime, până în 2050, decalajul economic pe care România îl are față de statele dezvoltate din UE. Un material realizat cu sprijinul E.ON România.
Este una din concluziile unui sondaj la nivel național făcut de filiala din România a McKinsey & Company, una dintre cele mai mari companii globale de consultanță în management.
“Dacă menținem ritmul acesta (de dezvoltare), România poate atinge nivelul de bunăstare economică al Uniunii Europene, în următoarele două-trei decenii”, spune Ovidiu Tișler, Associate Partner - McKinsey & Company Romania.
Tișler a prezentat pe larg concluziile studiului, într-un interviu pentru MyImpact.
El a amintit că, de la aderarea la UE, în 2007, țara noastră a recuperat o mare parte din acest decalaj, în condițiile în care România cunoaște cea mai îndelungată perioadă de prosperitate din istoria sa.
Pe de altă parte, membrii Generației Z (cei născuți între 1996 și 2010) se confruntă cu o serie de provocări specifice, relevă studiul McKinsey&Company.
Cel mai îngrijorător aspect este acela că aproximativ o treime dintre ei declară că și-ar dori să să plece din țară, iar jumătate din Gen Z „au semne de întrebare destul de semnificative vizavi de unde o să-i prindă anul 2050 - în România sau altundeva”.
Pe de altă parte, un alt aspect îngrijorător este cel legat de bunăstarea emoțională a tinerilor. “Doar unu din doi reprezentanți ai Gen Z consideră că au o bunăstare fizică și psihică, iar două treimi declară că se confruntă sau s-au confruntat cu probleme ce țin de bunăstarea psihică”, spune Ovidiu Tișler.
Îmbătranirea populației, în următorii 25 de ani, va fi o provocare pentru cei din Generația Z, care se vor afla atunci la apogeul carierei lor profesionale.
Cu o populație în scădere și care îmbătrânește, “sunteți condamnați la a spori productivitatea”, spune Tișler, subliniind că numai în acest fel va reuși Generația Z să recupereze decalajul economic față de restul țărilor din UE.
Pe de altă parte, studiul relevă faptul că Generația Z este una deschisă și tolerantă, cu un procent covârșitor de 90 la sută dintre respondenți care se arată deschiși să interacționeze cu alte minorități.
Implicarea socială este un alt aspect relevant pentru cei din GenZ. “Știm că undeva la 50%, mai mult de jumătate din reprezentanții Generației Z, întreprind activități de voluntariat”, spune Ovidiu Tișler, citând concluziile studiului.
În egală măsură, majoritatea celor din Gen Z sunt atrași de antreprenoriat și vor să lucreze pe cont propriu, având ambiții antreprenoriale mari, relevă studiul.
Alex Daragiu: În primul rând, cum a ajuns România în contextul socio-economic actual, care au fost provocările economice prin care a trecut România în ultimele patru decenii?
Ovidiu Tișler: De-a lungul ultimelor patru decenii, vorbim în special de patru generații care au contribuit la destinul poporului român și care ne-au marcat evoluția, fiecare confruntându-se cu propriile provocări.
Când România a trecut de la un regim comunist la unul democratic, generația aflată în perioada cea mai prolifică și solidă din punct de vedere economic și decizional a fost generația postbelică.
Este generația care s-a confruntat cu privațiunile anilor '80. De asemenea, este generația care a avut parte de o schimbare de paradigmă fundamentală - de la comunism la capitalism-, pentru care ei nu erau pregătiți.
A urmat o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere economic, marcată de hiperinflație, de privatizări eșuate, de o evaporare a economiilor și de unele scheme piramidale, acceptate cumva la nivel național, cum au fost Caritas și FNI, care au dus la o erodare puternică a încrederii pe care aceștia au dezvoltat-o față de instituțiile publice, față de instituțiile financiare și, în genere, față de acțiunea colectivă.
„Generația Z este cea mai deschisă și tolerantă”
Cu toate acestea, generația postbelică este cea care, alături de Generația X - și anume cei născuți în perioada 1960-1980 - ne-au adus pe traiectoria occidentală pe care ne aflăm astăzi.
Cred că generația Z nu este una individualistă, dimpotrivă, este cea mai deschisă... Și asta este vizibil, pe de o parte, în activitățile de voluntariat pe care voi le desfășurați.
Știm că undeva la 50%, mai mult de jumătate din reprezentanții Generației Z, întreprind activități de voluntariat și, pe de altă parte, 90% dintre reprezentanții generației se declară toleranți și deschiși pentru a interacționa cu alte minorități. Voi vă doriți, practic, ca la nivelul anului 2050, în România să fie vorba de multiculturalism, ceea ce este foarte, foarte îmbucurător.
Dar, revenind, Generația X a avut o cu totul altă realitate. Ea a trăit din plin perioada de boom economic din anii 2000, e principala responsabilă pentru creșterea economică din ultimul deceniu, dar este, totodată, generația care a simțit cel mai aspru repercusiunile crizei financiare din perioada 2008-2010.
Dată fiind experiența lor în context european, dat fiind faptul că perioada anilor 2000 a fost marcată de o abundență nemaiîntâlnită, de creșteri salariale constante, aprecierea activelor ș.a.m.d., inclusiv abordarea lor și viziunea lor asupra societății a fost mai mult axată spre cooperare - atât națională, cât și internațională.
„Gen Z va avea șansa istorică de a recupera în totalitate decalajul economic pe care îl avem astăzi față de Uniunea Europeană”
Ovidiu Tișler: Încet-încet însă, și Generația X îi face loc Generației Y, adică Millenials, de care pomeneam adineauri, care are și ea provocările ei. Generația Millenials preia frâiele într-un context de pandemie, într-un context cu o inflație foarte ridicată, cu creștere economică mai mică, dar o perioadă pe care România o gestionează mult mai bine decât restul Uniunii Europene.
Dacă ar fi să cuantificăm, aș putea spune că o gestionăm de două ori mai bine. Aici mă leg de descreșterea PIB-ului, pe care am înregistrat-o în 2020. România a scăzut cu 2,6%, pe când restul Uniunii Europene a scăzut cu peste 5%, practic de două ori.
Acum, privind în viitor, în următorii 20-30 de ani (...) Generația Z va fi cea care va fi la butoane, va fi la apogeu. Și ei vor avea o șansă absolut istorică de a atinge un deziderat național, și anume vorbim de recuperarea în totalitate a decalajului economic pe care îl avem astăzi față de Uniunea Europeană.
Astfel, România ar putea ajunge la același nivel de bunăstare economică cu restul Europei, dacă reușește să-și mențină ritmul de creștere pe care l-a avut și în trecut.
Deci, asta e oportunitatea pe care voi o aveți, dar aveți și o provocare foarte importantă - aceea de a menține ritmul de creștere economic, în contextul demografic pe care îl avem, și anume avem o populație în scădere și o populație care îmbătrânește. Deci voi, practic, sunteți condamnați la a spori productivitatea.
Alex Daragiu: Asta în cazul în care nu plecăm din țară. Unu din trei, parcă, era stabilit că pleacă din țară...
Ovidiu Tișler: Așa e. Unu din trei reprezentanți ai Generației Z declară că și-ar dori să să plece din țară. Mai trist este faptul că 50% din generație au semne de întrebare destul de semnificative vizavi de unde o să-i prindă anul 2050 - în România sau altundeva.
Alex Daragiu: Sunt curios cum a evoluat economia României De la aderarea în Uniunea Europeană.
Ovidiu Tișler: Putem spune că România a fost și este campionul incontestabil al creșterii europene, în această perioadă. Din 2007, de la aderare, până în momentul de față, economia României a cunoscut cea mai îndelungată perioadă de prosperitate din istorie.
Dacă Europa a crescut în această perioadă cu 1% - sau 0,8% în realitate, România a crescut de patru ori mai repede. Această perioadă de creștere a fost întreruptă de doar două episoade, pe care, după cum spuneam, România le-a gestionat mai bine decât media europeană.
Primul episod a fost criza financiară din perioada 2008-2010. Al doilea episod a fost pandemia de COVID din 2020.
Dacă menținem ritmul acesta, România poate atinge nivelul de bunăstare economică al Uniunii Europene, în următoarele două-trei decenii.
Cei din Gen Z vor să lucreze pe cont propriu, și au ambiții antreprenoriale mari
Alex Daragiu: Sunt curios - legat de bani, Generația Z preferă să lucreze pentru cineva sau ceva gen self-employed, pentru ei?
Ovidiu Tișler: Și-ar dori să lucreze pe cont propriu și să-și înființeze propriul business. Acum, ăsta e un lucru îmbucurător, pentru că știm cu toții că întreprinderile mici și mijlocii sunt cele care susțin, sau sunt pătura esențială a a economiei.
Dar ambițiile voastre sunt mult peste a rămâne o întreprindere mică și mijlocie. Luându-ne după exemplele de succes răsunător cum sunt UIPath (...) sau Bitdefender, care este un nume consacrat la nivel mondial în ceea ce privește securitatea cibernetică, și voi împărtășiți aceste aspirații de a de a crea companii de referință pentru viitor.
Alex Daragiu: Păi, am văzut exemple. Și atunci, dacă simți gustul succesului, sau vezi măcar succesul, încerci să-i simți și gustul.
Ovidiu Tișler: Așa este. Eu, după cum spuneam, vă țin pumnii.
Alex Daragiu: Mulțumim. Am discutat de provocări. Acum, cine o să adreseze aceste provocări și care sunt elementele de care trebuie să țină cont pentru a avea succes?
Ovidiu Tișler: Voi o să trebuiască să adresați aceste provocări. Voi, adică Generația Z. Astăzi, reprezentați 12% din populația activă din România. Încă sunteți foarte, foarte tineri, însă peste 20-30 de ani, o să reprezentați 35% din populația activă și vă veți afla la apogeul vostru economic, financiar. Voi o să fiți vectorii de decizie în mediul politic, în mediul economic, în mediul antreprenorial ș.a.m.d.
Șase aspecte esențiale pe care Gen Z trebuie să se concentreze pentru a avea succes
Pentru a vă spori șansele de izbândă, va trebui să vă concentrați pe șase aspecte esențiale. În primul rând, educația continuă și menținerea relevanței în muncă.
Știm că, datorită avansului tehnologic, atributele pe care le-ai dobândit recent o să devină foarte curând irelevante. Și atunci, această abordare de învățare continuă, și mentalitatea de a-ți dori să înveți încontinuu, este foarte, foarte importantă.
Alex Daragiu: Adică nu mai merge să mergi la un job, să rămâi acolo până la bătrânețe și să nu schimbi nimic, să nu vezi nimic nou...
Ovidiu Tișler: Exact. Al doilea aspect ține de antreprenoriat. Acesta, după cum spuneam, întărește pătura de mijloc și mă bucură foarte mult faptul că voi vă doriți să fiți mult mai antreprenoriali decât generațiile de dinainte.
Al treilea aspect este cel al stabilității financiare. Și de ce este important acest lucru? Pentru că doar așa o să puteți să atingeți independența financiară și o să puteți să reduceți oarecum povara asupra societății.
De asemenea, un alt aspect extrem de important este bunăstarea fizică și psihică, responsabilitatea socială și spiritul civic - care contribuie la coeziune socială - și colaborarea și diversitatea. Practic, deschiderea voastră pentru a lucra în medii multiculturale, de a adopta minoritățile în echipele de lucru, ș.a.m.d.
Lucru foarte pozitiv și îmbucurător este că aptitudinile voastre digitale sunt mult mai apropiate de media europeană. Totuși, există o lipsă de aliniere între cerințele din piața muncii și curicula pe care voi o aveți în sistemul de educație.
Aproape 30% din Generația Z lucrează în sectoare diferite față de cele în care s-au format academic. Dacă ne uităm la antreprenoriat, după cum spuneam, vasta majoritate a Generației Z își dorește să își înființeze propriul business.
De asemenea, sunteți să foarte interesați în a avea un echilibru bun între viața privată și cea profesională. Astea sunt aspecte pozitive. Problema este că vă lipsește capitalul pentru a începe aceste business-uri și vă lipsesc și aptitudinile care să vă ajute în acest demers.
Alex Daragiu: Vrei, dar nu ai cu ce ...
Ovidiu Tișler: Așa este. Un alt aspect, foarte pozitiv, ține de stabilitatea financiară. 75% din reprezentanții Generației Z economisesc sau au deja economii.
Jumătate dintre aceștia chiar și fac investiții. Problema este că investițiile se axează cel mai mult în imobiliare, în apartamente. Care nu sunt genul de investiții care să contribuie cel mai mult la inovație și la dezvoltare.
Două treimi din cei din Generația Z s-au confruntat cu probleme psiho-emoționale
Ultimul lucru pe care aș vrea să-l menționez, și care este foarte îngrijorător, ține de bunăstarea fizică și psihică. Doar unu din doi reprezentanți ai Gen Z consideră că au o bunăstare fizică și psihică, iar două treimi declară că se confruntă sau s-au confruntat cu probleme ce țin de bunăstarea psihică.
Și, la fel de îngrijorător, este faptul că majoritatea nu apelează la servicii de specialitate care să-i ajute să treacă peste aceste episoade mai puțin faste, și apelează la TikTok. De obicei majoritatea apelează la familie și prieteni, dar într-adevăr, comparația cu social media este cea care stă de multe ori la baza acestor probleme.
„Dintre toate lucrurile, cel absolut esențial, care stă la baza tuturor lucrurilor pe care trebuie să le facem, este educația”
Alex Daragiu: Ca să încheiem, ce trebuie să facem pentru a rezolva problema productivității și a inovației?
Ovidiu Tișler: Sunt foarte, foarte multe lucruri pe care ar trebui să le întreprindem pentru a adresa aceste provocări. Însă, dintre toate, cel absolut esențial, și care stă la baza tuturor lucrurilor pe care trebuie să le facem, este educația.
Atât mediul public, cât și cel privat, ar trebui să ia o serie de măsuri pentru a veni în sprijinul educației. Pe de o parte, am putea să restructurăm curicula școlară și academică, ar trebui să punem un focus și mai mare pe aptitudinile viitorului, - cum sunt inteligența artificială, securitatea cibernetică, data science, ș.a.m.d.
De asemenea, parteneriate între școli și companii private, între universități și companii private. Vedem totuși foarte puțin acest fenomen întâmplându-se în România, față de alte state europene.
Asta ne ajută să menținem, totuși, o curiculă relevantă pentru realitățile pieței muncii la momentul respectiv. Și, de asemenea, mai e un element, ce ține de mentorat. Pe de o parte, cred că ar trebui să fim mult mai prezenți în școli și licee, să educăm și să îndrumăm tinerii în deciziile pe care urmează să le ia, din punct de vedere academic și pre-profesional.
Și, pe de altă parte, cred că trebuie să fim mult, mult mai implicați în a ajuta tinerii antreprenori pentru a le spori șansele de a avea succes. Avem foarte multe exemple de programe de succes, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivelul unor state membre, cum sunt Olanda, Germania, Suedia ș.a.m.d. Deci trebuie să împrumutăm aceste bune practici și să le implementăm mult mai bine și în România.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: romania, studiu, tineri, sondaj, generația z, myimpact,
Dată publicare:
18-12-2023 18:27
 (5).webp)
