Cârnați, slănină sau mușchi afumat. Târgurile de Crăciun s-au deschis cu două săptămâni mai târziu
Munți de jumări și roți grăsune de brânză, mosoare uriașe de cârnați dați la fum și întinderi de kaiser, slană și mușchiuleți piperați și-au făcut loc, în sfârșit, în târgurile de Crăciun.
S-au deschis cu două săptămâni mai târziu decât anii trecuți, oriunde legea și spațiul le-au permis sutelor de producători, rămăși fără un loc bun de vânzare în toată luna decembrie.
Și artizanii, și fabricanții de bucate țărănești abia așteptau să-și instaleze standurile... dar mulți sunt dezamăgiți și îngrijorați că vor rămâne cu marfă.
În centrul vechi din Baia Mare, tarabele unui târg de Crăciun sunt decorate artistic cu slăninuță afumată, perdele moi de șorici și sute de metri de sângerete. Din nefericire, piața primește, în zi de weekend, neașteptat de puțini vizitatori. O parte din producătorii maramureșeni și-au trimis marfa în Capitală. De acum până în ajun, piața Traian va rămâne zilnic deschisă.
Și la târgul de la Muzeul Țăranului Român, negustorii fac mari eforturi, să răzbească și vremea, și vremurile. Nici palinca, nici țuica bătrână de pere nu mai merg ca altădată.
Comerciant: ”Nu a venit nimeni să cumpere, deși suntem la un târg din centrul Bucureștiului. Am venit cu mari speranțe și mă așteptăm să vând și eu din produsele mele, să mă duc acasă cu banii să întrețin livezile. ”
Diferența dintre chirie și încasări e și mai mare pentru cei care au ales să-și mute străchinile și decorațiunile de iarnă, făcute manual, în standurile din mall-uri. Dar vadul comercial dublează de fapt vânzările. Producătorii mai mari au amenajat mici magazine, cu gândul la târgurile cu zeci de mii de clienți de anii trecuți.
Marius Verdesi, producător: ”Am mers 7-8 ani la rând. Ne lipsește atmosfera Crăciunului adevărat. ”
Piața de la Agronomie e pentru mulți ultima speranța de "ceva bun" ca la țară.
Agitând în ceaune zeci de tone de pastramă și învârtind mii și mii de sarmale pe care boierii de la oraș le topeau de sărbători, producătorii făceau de fapt să circule sute de milioane de euro către satele noastre și ridicau peste nivelul de subzistență și gospodării unde se cresc doar găini ori sunt câteva vaci de lapte. Evident că nu vindeau ieftin, dar plăteau doar pe stand între 100 și 400 de lei pe zi.
O ultima șansă vine de la micile târguri, găzduite în aer liber de centrele comerciale.
Marius Adam, organizator târguri: ”Sunt chiar producători din zona Argeșului, din zona Brașovului, cu care noi am lucrat de-a lungul timpului la târgurile tradiționale. ”
La jumătatea săptămânii viitoare își deschide porțile și piața volantă de pe Șoseaua Progresul din București. Participanții speră că și orășenii își vor deschide, la rândul lor, portofelele.
 (5).webp)
