Alimente care pot îmbunătăți pulsul și sănătatea inimii. Nutriția și aritmiile cardiace

Deși este normal ca inima să îți bată mai repede în situații stresante, un ritm cardiac rapid poate avea uneori cauze patologice. Pe lângă medicația prescrisă de medic, care este esențială în controlul acestor tulburări, se recomandă, de asemenea, optimizarea stilului de viață. Descoperă în următorul articol mai multe informații despre modul în care dieta influențează sănătatea inimii.

Ce sunt aritmiile

Aritmiile reprezintă tulburări de ritm cardiac sau bătăi anormale ale inimii, care afectează funcția de pompare a sângelui spre țesuturi. Ritmul cardiac normal este de 60-100 de bătăi pe minut, descrie Mayo Clinic.

În funcție de tipul de aritmie, inima poate bate prea rapid (diferite tipuri de tahicardie), haotic (fibrilație atrială sau ventriculară) sau prea lent (bradicardie), comparativ cu ritmul normal.

Citește și

Alimente care scad tensiunea. Dieta DASH pentru hipertensiune arterială

De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Aritmiile cardiace sunt generate de tulburări la nivelul sistemului electric al inimii, care nu mai poate coordona normal activitatea acesteia. Drept urmare, bătăile inimii devin neobișnuite și se pot asocia cu formarea de trombi (cheaguri de sânge) și cu evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi moarte subită cardiacă, accident vascular cerebral sau infarct miocardic, arată Oregon State University.

Sistemul electric al inimii poate fi afectat de numeroși factori, cum ar fi anumite medicamente, evenimente cardiovasculare (infarct miocardic acut), excesul de alcool și cafeină, anumite afecțiuni (hipertensiune arterială, cardiomiopatie, diabet zaharat, cardiopatie ischemică, boli tiroidiene), fumat, stres și anxietate, potrivit Mayo Clinic.

Există mai multe tipuri de tratamente utilizate pentru gestionarea aritmiilor, medicamentele fiind recomandate cel mai adesea. Pe lângă medicația antiaritmică, medicul poate prescrie și un anticoagulant pentru scăderea riscului de formare a cheagurilor de sânge.

Importanța alimentației sănătoase

Așa cum prezintă Healthline, o serie de minerale care se găsesc în alimente au rol de electroliți – reglează impulsurile electrice la nivelul inimii. Printre acestea se numără calciul, magneziul, potasiul și sodiul.

Atât un nivel deficitar, cât și un nivel crescut al acestor electroliți pot produce sau agrava tulburările de ritm cardiac. Dezechilibrele electrolitice pot fi cauzate de deshidratare (diaree, vărsături), anumite medicamente (diuretice), unele afecțiuni (cum ar fi insuficiența cardiacă), tulburări de comportament alimentar sau de folosirea în exces a suplimentelor alimentare care conțin aceste minerale.

Pe lângă aportul de electroliți, alimentația echilibrată la persoanele cu aritmii are rolul de a preveni evenimentele cardiovasculare majore, cum ar fi infarctul de miocard, mai ales când sunt prezente și alte afecțiuni cardiovasculare (cum ar fi ateroscleroza).

În rândul persoanelor cu ateroscleroză la nivelul arterelor inimii (cardiopatie ischemică), calitatea dietei influențează stabilitatea plăcii de aterom. O placă de aterom instabilă prezintă risc de ruptură. Dacă aceasta se rupe, cauzează formarea unui cheag de sânge și declanșarea evenimentelor cardiovasculare majore. O placă de aterom stabilă este asociată cu un risc mai mic de mortalitate. 

Potrivit studiului „Association between food and nutrients intakes and coronary plaque vulnerability in patients with coronary heart disease: An optical coherence tomography study” (Weiqi Wang și colaboratorii), o alimentație bogată în sare se asociază cu o vulnerabilitate crescută a plăcii de aterom. În schimb, fructele, legumele, alimentele bogate în fibre, vitamina C și folat (în general, cele de origine vegetală) sunt factori protectivi.

Așa cum prezintă Ozge Kurmus Ferik și colaboratorii în studiul „Poor Nutritional Status Is Associated with Arrhythmic Events on 24-Hour Holter Recording”, tulburările de ritm cardiac pot fi uneori manifestarea clinică a malnutriției.

O alimentație sănătoasă te ajută să ții sub control și alți factori de risc pentru bolile cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia și obezitatea.

Astfel, un stil de viață sănătos poate reduce riscul de complicații legate de bolile cardiace, inclusiv al celor amenințătoare de viață.

Alimente pentru o inimă sănătoasă

Cum trebuie să arate alimentația ta zilnică, pentru a ține sub control tulburările de ritm cardiac, bolile cardiovasculare și a scădea riscul de complicații:

Ce să consumi

Așa cum prezintă Medical News Today, dieta mediteraneană este cel mai recomandat model alimentar la pacienții cu fibrilație atrială, un tip de aritmie. Aceasta îmbunătățește funcția cardiovasculară, reduce valorile tensionale și riscul de accident vascular cerebral.

Așa cum prezintă Mayo Clinic în articolul „I've been diagnosed with atrial fibrillation. Should I make changes to my diet?”, este indicat să incluzi în meniul zilnic:

• O varietate de legume colorate;

• Leguminoasele boabe (linte, fasole, năut, mazăre);

• Fructe proaspete diverse;

• Cereale integrale, în locul celor rafinate – paste, musli, pâine, fulgi de ovăz în varianta integrală, precum și pseudocereale, cum ar fi quinoa;

• Carne slabă de pasăre, în locul celei roșii;

• Pește slab și gras – este important să consumi pește de cel puțin două ori pe săptămână. Peștele gras, cum ar fi somonul, heringul, macroul, scrumbia, sardinele, tonul, este bogat în acizi grași Omega-3. Potrivit Oregon State University, acest tip de grăsimi sănătoase s-au asociat cu scăderea riscului de moarte cardiacă subită. De asemenea, acizii grași Omega-3 sunt cunoscuți pentru efectul antiinflamator, anticoagulant și cardioprotectiv;

• Nuci și semințe neprăjite și nesărate - pecan, caju, fistic, migdale, nuci românești, nuci braziliene, alune de pădure, semințe de dovleac, de in, de chia;

• Lactate semidegresate sau degresate – cum ar fi lapte de 1.5% grăsime, mozzarella „light” și chefir sau iaurt slab;

• Ulei de măsline extravirgin în cantități mici.

Alimentele bogate în potasiu sunt banana, avocado, nucile și semințele, leguminoasele boabe, cartoful. Poți obține cantități optime de magneziu din fasole, nuci și semințe, cereale integrale și legume cu frunze verzi, cum ar fi spanac.

Pe de altă parte, dacă ești sub tratament anticoagulant, poate fi necesar să limitezi consumul de alimente bogate în vitamina K. Acestea promovează coagularea, contracarând astfel efectele medicamentului, relatează Mayo Clinic în articolul „I've been diagnosed with atrial fibrillation. Should I make changes to my diet?”. Alimentele bogate în această vitamină sunt varza, cruciferele și alte vegetale cu frunze verzi.

De asemenea, recomandările privind alimentația pot fi diferite dacă ești diagnosticat și cu alte afecțiuni.

Discută cu medicul și dieteticianul autorizat pentru recomandări nutriționale personalizate în funcție de tipul de patologii prezente și medicamentele administrate.

Ce să eviți

Este important să reduci consumul următoarelor alimente și băuturi:

• Carnea roșie și brânzeturile grase – este important să le consumi mai rar și în cantități mai mici. Grăsimile saturate din conținutul acestora sunt asociate cu un risc cardiovascular ridicat. Alte surse de grăsimi saturate pe care trebuie să le eviți sunt untul, untura, slănina, uleiul de palmier și de cocos;

• Alimentele procesate – mezelurile (salam, cârnați etc.), dulciurile, conservele gata de consum, semipreparatele, produsele de patiserie-cofetărie, snacksurile, alte alimente din comerț cu adaos de sare, sucurile se asociază cu un risc crescut de boli cardiovasculare;

• Alcoolul – este de evitat, fiind o cauză cunoscută a fibrilației atriale și altor aritmii. În plus, acesta se asociază cu deshidratarea și dezechilibrele electrolitice;

• Cafeaua, energizantele, ceaiul verde și negru – cantitățile ridicate de cafeină au rol stimulent la nivelul inimii. De aceea, este important să reduci consumul acestor băuturi.

Alte recomandări

Potrivit surselor menționate, pe lângă îmbunătățirea alimentației este important să:

• Scazi în greutate (dacă prezinți suprapondere/obezitate) și să menții o greutate optimă pe termen lung;

• Faci mișcare, cel puțin 30 de minute pe zi;

• Renunți la fumat;

• Reduci cantitatea de sare adăugată în mâncare – poți folosi, în schimb, ierburi aromatice;

• Te odihnești suficient;

• Gestionezi stresul;

• Ții sub control alte afecțiuni (diabetul zaharat, hipertensiunea arterială), respectând tratamentul prescris de medic.

Prin urmare, stilul de viață are un rol important pentru menținerea unei funcții cardiovasculare optime. Nu uita, însă, să respecți medicația recomandată de medic. Chiar dacă te alimentezi sănătos, tratamentul prescris nu trebuie întrerupt. 

Articol recomandat de sport.ro

Galerie de lux în finala Champions League! Partenerele starurilor de la Real Madrid și Borussia Dortmund, prezente pe Wembley