56 de parlamentari se tem că mai multe zile libere pentru angajații din privat ar afecta firmele. Ce propuneri au

calendar
Shutterstock

Parlamentarii pregătesc schimbări privind zilele libere acordate angajaților din mediul privat, cu ocazia sărbătorilor libere legale. Un nou proiect de lege prevede interdicția de a mai stabili libere legale fără compensații pentru angajatori.

Propunerea legislativă privind măsurile compensatorii ale fondului de salarii în cazul instituirii de sărbători legale în care nu se lucrează a fost depusă la Senat săptămâna trecută și, dacă va fi adoptată, ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2024.

„În România, salariații, indiferent de sectorul în care activează angajatorii acestora, beneficiază de 15 zile de sărbătoare legală nelucrătoare, prevăzute la art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată. Față de cele şase reglementate în anul 2003, anul adoptării Codului muncii, numărul acestora a crescut până în prezent de 2,5 ori. Dacă anul 2003 situa România în coada clasamentului privind numărul sărbătorilor pentru care se acordă zile libere, anul 2023 ne-a propulsat pe primele locuri, în urma Franței, Germaniei, Belgiei sau Spaniei cu câte 11, 9, respectiv 8 zile”, arată inițiatorii în expunerea de motive.

„Odată cu creșterea numărului de zile libere la care angajații audreptul a crescut proporțional și presiunea asupra cheltuielilor cu forța de muncă a firmelor raportat la numărul zilelor productive. În sectoarele unde procesul de producție sau prestarea de activități nu pot fi întrerupte, angajatorilor li se dublează cheltuielile salariale pentru zilele respective. Eforturile financiare ale unui astfel de operator echivalează pentru un singur angajat al său cu o lună și jumătate de muncă în regim normal.

Considerând că orice prevedere suplimentară privind zile libere suportate de angajator înseamnă cheltuieli pe seama rezultatelor financiare ale unei întreprinderi, și că proliferarea lor ar putea împinge firmele cu situație financiară fragilizată de crizele suprapuse pe care le traversează economia înspre pierderi și faliment, inițiativa legislativă propune ca orice astfel de nouă reglementare să fie însoțită de măsuri compensatorii”, mai scriu inițiatorii în expunerea de motive.

Citește și
VIDEO. „Aici se vând case cu un dolar!” Romania, micul sat depopulat din Pennsylvania văzut prin ochii a doi români

Astfel, prin această propunere legislativă, inițiatorii cer interzicerea stabilirii altor zile libere legale pentru angajații din mediul privat, pe lângă cele de concediu de odihnă, în lipsa unor compensații pentru angajatorii din mediul privat.

Ce prevede propunerea legislativă

Art. 1

Modificarea prevederilor art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul majorării numărului zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează este interzisă în lipsa aplicării de măsuri compensatorii pentru angajatorii din mediu privat.

Art. 2

(1) Prin angajator din mediu privat se înțelege orice operator economic cu capital integral/majoritar privat căruia nu îi sunt aplicabile prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Prin măsuri compensatorii se înțelege dispoziții fiscale de natura facilităților, deducerilor, compensărilor sau similare al căror scop este contracararea cheltuielilor suplimentare suportate din fondul de salarii de angajatorii din mediul privat ca urmare a respectării prevederilor art. 139-142 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Art. 3 - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.

Cele 15 zile libere pe care le au angajații în 2023:


1 ianuarie / duminică - 2 ianuarie / luni - Anul Nou;
24 ianuarie / marți - Ziua Unirii Principatelor Române;
14 aprilie - Vinerea Mare la ortodocși / 7 aprilie - Vinerea Mare la catolici;
16 aprilie / duminică - 17 aprilie / luni - Paștele ortodox // 9 aprilie / duminică și 10 aprilie / luni - Paștele catolic;
1 mai / luni - Ziua Muncii;
1 iunie / joi - Ziua Copilului;
4 iunie / duminică - Rusalii, 5 iunie / luni - A doua zi de Rusalii;
15 august / marți - Adormirea Maicii Domnului;
30 noiembrie / joi - Sfântul Andrei;
1 decembrie / vineri - Ziua Națională a României;
25 decembrie / luni - 26 decembrie / marți - Crăciunul.

Cine sunt inițiatorii

Propuenrea legislativă este semnată de 56 de parlamentari de la majoritatea formațiunilor politice importante - PSD, PNL, USR și USR - cât și de reprezentanți din Parlament ai minorităților:

Antal István-Loránt - senator UDMR; Bob Virgil Marius - senator USR; Bumb Sorin-Ioan - senator PNL; Császár Károly Zsolt - senator UDMR; Fejér László-Ödön - senator UDMR; Kovács Irina Elisabeta - senator UDMR; László Attila - senator UDMR; Neagu Nicolae - senator PNL; Niculescu-Ţâgârlaş Cristian-Augustin - senator PNL; Novák Levente - senator UDMR; Oprea Ştefan-Radu - senator PSD; Stroe Felix - senator PSD; Achimaş-Cadariu Patriciu-Andrei - deputat PSD; Alexe Florin-Alexandru - deputat PNL; Apjok Norbert - deputat Neafiliat; Avrămescu Gabriel-Ioan - deputat PNL; Balan Ioan - deputat PNL; Bende Sándor - deputat UDMR; Benedek Zacharie - deputat UDMR; Bîlcea Ovidiu-Sergiu - deputat PNL; Bota Călin-Ioan - deputat PNL; Buicu Corneliu-Florin - deputat PSD; Chesnoiu Adrian-Ionuţ - deputat PSD; Crîstici Ognean - deputat USR (minoritãti); Dinu Cristina-Elena - deputat PSD; Dunava Costel Neculai - deputat PSD; Fechet Mircea - deputat PNL; Firczak Iulius Marian - deputat UCRR (minoritãti); Gál Károly - deputat UDMR; Giurgiu Adrian - deputat USR; Grecu Ion-Cătălin - deputat PSD; Hajdu Gábor - deputat UDMR; Huţucă Bogdan-Iulian - deputat PNL; Ilie Victor - deputat USR; Kelemen Attila - deputat UDMR; Kolcsár Anquetil-Károly - deputat UDMR; Könczei Csaba - deputat UDMR; Kulcsár-Terza József-György - deputat UDMR; Ladányi László-Zsolt - deputat UDMR; Magyar Loránd-Bálint - deputat UDMR; Merka Adrian-Miroslav - deputat UDSCR (minoritãti); Miklós Zoltán - deputat UDMR; Molnar Ervin - deputat PNL; Nagy Szabolcs - deputat UDMR; Prună Cristina-Mădălina - deputat USR; Roman Florin-Claudiu - deputat PNL; Rujan Dumitru - deputat PNL; Seres Denes - deputat UDMR; Sighiartău Robert-Ionatan - deputat PNL; Simonis Alfred-Robert - deputat PSD; Stancu Ionel - deputat AMR (minoritãti); Trăilă Cristina - deputat PNL; Tuţă George-Cristian - deputat PNL; Ţuţuianu Marius-Horia - deputat PSD; Ungureanu Emanuel-Dumitru - deputat USR

Articol recomandat de sport.ro
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Citește și...
Ciucă anunță că PNL va avea propriul candidat la prezidențiale. Decizia ar putea avea un impact direct asupra alegerilor
Ciucă anunță că PNL va avea propriul candidat la prezidențiale. Decizia ar putea avea un impact direct asupra alegerilor

Deși au avut liste comune la alegerile europarlamentare, PNL și PSD ar putea merge separat la prezidențiale. Liderii celor două formațiuni nu se înțeleg în privința desemnării unui candidat comun.

Alegeri la USR pentru un nou președinte, organizate în 24 și 25 iunie. Cătălin Drulă: ”Pe 28 iunie predau mandatul”
Alegeri la USR pentru un nou președinte, organizate în 24 și 25 iunie. Cătălin Drulă: ”Pe 28 iunie predau mandatul”

Preşedintele demisionar al USR, Cătălin Drulă, a anunţat că în cursul zilei de marţi va convoca Congresul partidului pentru data de 29 iunie, la Bucureşti, în vederea alegerii unui nou Birou Naţional.

Partidele au primit, în iunie, subvenții de peste 22 milioane de lei. Ce formațiune politică a încasat cei mai mulți bani
Partidele au primit, în iunie, subvenții de peste 22 milioane de lei. Ce formațiune politică a încasat cei mai mulți bani

Autoritatea Electorală Permanentă a virat în contul partidelor politice în luna în curs o sumă totală de 22.131.414,18 de lei.

Recomandări
POLITICO: Anularea interzicerii maşinilor cu combustie în UE, prima țintă a dreptei după alegeri. „A fost o greșeală”
POLITICO: Anularea interzicerii maşinilor cu combustie în UE, prima țintă a dreptei după alegeri. „A fost o greșeală”

Manfred Weber, şeful grupului de centru-drepta PPE, promite ca în negocierile din zilele următoare să facă presiuni pentru eliminarea interdicţiei privind motoarele cu combustie.  

Alegeri locale 2024. Noi rezultate provizorii: PSD-PNL - 71% la primării și 65% la consiliile locale
Alegeri locale 2024. Noi rezultate provizorii: PSD-PNL - 71% la primării și 65% la consiliile locale

PSD a obţinut 36,26% din voturile pentru Consiliile locale, fiind urmat de PNL cu 29,41% şi de AUR cu 9,35%, arată rezultatele parţiale anunţate de Biroul Electoral Central, marţi seară, conform datelor centralizate până la ora 22:00.

Joe Biden, după ce fiul său a fost condamnat penal:
Joe Biden, după ce fiul său a fost condamnat penal: "Suntem foarte mândri de el"

Președintele SUA, Joe Biden, a reacțioant, marți, după ce fiul său, Hunter, a fost găsit vinovat pentru că a mințit în legătură cu consumul de droguri pentru a cumpăra ilegal o armă