The Lancet: Vaccinul anti-Covid al Rusiei este sigur și produce o reacţie imunitară

×
Codul embed a fost copiat

Un studiu preliminar apărut vineri în revista medicală The Lancet arată că vaccinul rusesc anti-Covid Sputnik-V a declanşat o reacţie imunitară în rândul tuturor voluntarilor care au participat la studii clinice în faze incipiente.

De asemenea, vaccinul nu a cauzat efecte indezirabile grave, fapt afirmat în urmă cu o lună şi de guvernul rus, care nu publicase însă datele aferente acestor cercetări, informează AFP şi Reuters.

Aceste rezultate nu dovedesc deocamdată că vaccinul rusesc asigură o protecţie eficientă împotriva infectării cu noul coronavirus, aspect ce va trebui să fie demonstrat prin studii mai ample, au subliniat experţii în medicină.

Pe 11 august, autorităţile ruse au anunţat intrarea vaccinului lor potenţial în faza 3 - care este şi ultima - a studiilor clinice şi intenţia lor de a îl omologa încă din luna septembrie, fără să mai aştepte rezultatele furnizate de faza finală a acestor teste, care sunt realizate "pe mai multe mii de persoane".

După anunţul din luna august, mai mulţi cercetători şi anumite ţări, precum Germania, au exprimat dubii legate de eficienţa şi siguranţa vaccinului rusesc, în special din cauza absenţei datelor publice referitoare la testele realizate. Experţii occidentali au avertizat împotriva folosirii vaccinului din Rusia până când toate testele şi etapele internaţionale de certificare nu vor fi îndeplinite, potrivit Agerpres.

Citește și
Patriarhia: Obligativitatea educației sexuale pentru elevi, ”atentat asupra inocenţei copiilor”, care îi va marca pe viață
Elevii ar putea merge la școală de la 1 octombrie. Orban: S-a discutat acest lucru, dar nu avem o decizie
VIDEO. Cine e primarul care are doar 10 clase, a candidat de unul singur și are o poveste de viață specială

Însă, după ce rezultatele primelor teste au fost publicate vineri pentru prima dată într-o revistă ştiinţifică prestigioasă şi după ce studiul de fază 3 a debutat săptămâna trecută în Rusia pe un eşantion de 40.000 de persoane, un oficial de rang înalt din administraţia rusă a spus că ţara lui a reuşit să demonteze astfel criticile venite din străinătate.

Vaccinul Sputnik-V - denumit astfel pentru a aduce un omagiu primului satelit artificial din lume, lansat de fosta U.R.S.S. - se bazează pe doi compuşi diferiţi, administraţi prin două injecţii succesive, la un interval de trei săptămâni, detaliază articolul publicat vineri în revista britanică The Lancet.

Este vorba despre vaccinuri "cu vector viral": ele utilizează ca suport două adenovirusuri umane (familie de virusuri comune), transformate şi adaptate pentru a combate maladia COVID-19.

Două teste de mică amploare, realizate cu două formule diferite ale vaccinului Sputnik-V, au fost efectuate pe un eşantion total de 76 de voluntari adulţi care aveau o stare de sănătate bună.

Autorii testelor au ajuns la concluzia că fiecare dintre cele două componente ale vaccinului nu a cauzat "efecte indezirabile grave" şi că administrarea succesivă a celor doi compuşi "determină sinteza de anticorpi" pentru 100% dintre participanţi.

Cele două studii au fost realizate între 18 iunie şi 3 august de cercetători de la Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Apărării din Rusia şi au fost finanţate de Ministerul rus al Sănătăţii.

Kirill Dmitriev, directorul Fondului Rusesc pentru Investiţii Directe (RDIF), a anunţat că cel puţin 3.000 de persoane au fost deja recrutate pentru faza 3 a studiului clinic pentru vaccinul Sputniv-V, care a debutat săptămâna trecută, şi că primele rezultate sunt aşteptate în octombrie sau noiembrie.

Cursa pentru dezvoltarea unui vaccin

Guvernele lumii şi marile companii farmaceutice se întrec într-o veritabilă cursă internaţională ce vizează dezvoltarea unui vaccin care să pună capăt pandemiei de COVID-19, maladia care a infectat deja aproximativ 26 de milioane de oameni şi a cauzat peste 850.000 de decese pe plan mondial.

Potrivit OMS, un total de 176 de vaccinuri potenţiale sunt în curs de dezvoltare în lume, dintre care 34 au intrat în etapa studiilor clinice, fapt care înseamnă că au început să fie testate pe oameni. Dintre acestea, opt au ajuns în faza 3, care este cea mai avansată.

Studiile clinice de fază 3 sunt realizate de zeci de mii de participanţi şi mai multe companii farmaceutice, inclusiv grupul britanic AstraZeneca şi grupurile americane Moderna şi Pfizer, se aşteaptă să afle înainte de sfârşitul acestui an dacă vaccinurile lor potenţiale dezvoltate împotriva maladiei COVID-19 sunt eficiente şi sigure.

Revista The Lancet afirmă că testele clinice de fază 1 şi 2 realizate în Rusia sugerează că vaccinul Sputnik-V a produs o reacţie pozitivă la nivelul unor structuri din componenţa sistemului imunitar, denumite celule T.

Oamenii de ştiinţă analizează cu atenţie în această perioadă rolul jucat de celulele T în combaterea infecţiilor cu noul coronavirus, iar o serie de descoperiri recente au arătat că aceste celule asigură o protecţie mai îndelungată în comparaţie cu anticorpii.

Vaccinul rusesc, dezvoltat de Institutul Gamaleya din Moscova, este administrat în două doze, fiecare bazându-se pe vectori diferiţi, care provoacă de obicei răceli comune: adenovirusurile umane Ad5 şi Ad26.

Anumiţi experţi consideră însă că folosirea acestui mecanism de administrare ar putea face vaccinul rusesc anti-COVID19 mai puţin eficient, întrucât mulţi oameni au fost deja expuşi la adenovirusul Ad5 şi au dezvoltat imunitate faţă de acesta.

În China şi în Statele Unite, aproximativ 40% dintre locuitori prezintă niveluri ridicate de anticorpi proveniţi în urma unei expuneri anterioare la Ad5. În Africa, acest procent ar putea ajunge la 80%, potrivit experţilor.

Denis Logunov, unul dintre dezvoltatorii vaccinului rusesc de la Institutul Gamaleya, a declarat pentru Reuters că Sputnik-V foloseşte o doză suficient de puternică de Ad5 pentru a depăşi orice imunitate anterior dobândită, fără să compromită siguranţa vaccinului.

Doza de rapel, bazată pe un adenovirus mai rar, Ad26, asigură vaccinului rusesc un suport mai amplu, deoarece probabilitatea unei imunităţi ample la ambele tipuri de virus în rândul populaţiei globale este minimă.

Rusia a anunţat că intenţionează să producă între 1,5 milioane şi 2 milioane de doze în fiecare lună pentru vaccinul său potenţial împotriva COVID-19 înainte de sfârşitul anului 2020 şi că va creşte apoi gradual producţia până la 6 milioane de doze pe lună.

Articol recomandat de sport.ro
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Citește și...
Situație fără precedent. Milioane de tone de motorină şi kerosen plutesc pe mările lumii
Situație fără precedent. Milioane de tone de motorină şi kerosen plutesc pe mările lumii

Situație fără precedent. Milioane de tone de motorină şi kerosen plutesc pe mările lumii

Elevii ar putea merge la școală de la 1 octombrie. Orban: S-a discutat acest lucru, dar nu avem o decizie
Elevii ar putea merge la școală de la 1 octombrie. Orban: S-a discutat acest lucru, dar nu avem o decizie

Premierul Ludovic Orban afirmă că au existat discuţii ca elevii să meargă la şcoală din 1 octombrie, iar din 14 septembrie cursurile să se desfăşoare online.

Ce se întâmplă daca ai simptome de COVID-19 când mergi la vot. Anunțul ministrului Sănătății
Ce se întâmplă daca ai simptome de COVID-19 când mergi la vot. Anunțul ministrului Sănătății

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat vineri că persoanele cu simptomatologie specifică noului coronavirus care se vor prezenta la vot la alegerile locale vor avea un circuit separat şi o cabină "dedicată".

Coronavirus România. Unde s-au înregistrat cele mai multe cazuri de Covid-19 în ultimele 24 de ore
Coronavirus România. Unde s-au înregistrat cele mai multe cazuri de Covid-19 în ultimele 24 de ore

Municipiul Bucureşti (114) şi judeţele Timiş (78), Braşov (75), Prahova (64), Vaslui (64) şi Iaşi (62) sunt zonele cu cele mai multe cazuri nou confirmate de coronavirus faţă de ultima raportare, informează, vineri, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Recomandări
După o zi de ”negocieri dificile”, Ungaria a fost de acord să nu se opună prin veto ajutorului dat de NATO Ucrainei
După o zi de ”negocieri dificile”, Ungaria a fost de acord să nu se opună prin veto ajutorului dat de NATO Ucrainei

Președintele maghiar Viktor Orbán și șeful NATO, Jens Stoltenberg, au ajuns la un acord, după o zi de negocieri "dificile".  

Cătălin Drulă cere demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente: Frauda electorală nu trebuie tolerată
Cătălin Drulă cere demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente: Frauda electorală nu trebuie tolerată

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, cere demiterea imediată a preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, acuzând că la alegerile de duminică s-ar fi comis "cele mai mari fraude electorale" din istoria recentă.

România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă
România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă

România se află într-o poziție tristă în topul risipei alimentare din Uniunea Europeană, ocupând locul 1, cu o cantitate estimată de 2,5 milioane de tone aruncate anual. Mâncatul sănătos este un pas important în combaterea risipei alimentare.