Cum arată acum oraşul marocan Marrakech, după cutremurul devastator. „Apa din piscină s-a mişcat” | GALERIE FOTO
Pagubele sunt mari în oraşul marocan Marrakech, cu un bogat patrimoniu arhitectural, după cutremurul devastator care a provocat moartea a 2.100 de oameni.
Pe cele 700 de hectare ale Medinei, cartierul vechi, pagubele sunt impresionante pe alocuri, cu case distruse şi mormane de moloz înalte uneori de câţiva metri în labirintul de străduţe. Zidurile din secolul al XII-lea, care înconjoară oraşul imperial fondat în jurul anului 1070 de dinastia Almoravid, sunt parţial dărâmate.
Provincia Al-Haouz, epicentrul cutremurului care a provocat moartea a peste 2.000 de persoane, potrivit unui bilanţ provizoriu, se află la aproximativ 70 de kilometri sud-vest de această bijuterie turistică din centrul Marocului.
„După un astfel de dezastru, cel mai important lucru este să avem grijă de vieţile oamenilor. Dar trebuie, de asemenea, să planificăm imediat şi a doua fază, care va implica reconstrucţia şcolilor şi a bunurilor culturale afectate de cutremur”, a declarat Eric Falt, directorul regional al Biroului UNESCO pentru Maghreb.
Marrakech este plin de astfel de situri, care au fost incluse în patrimoniul mondial de către agenţia ONU pentru educaţie, ştiinţă şi cultură încă din 1985.
Piaţa Jemaa el-Fna, de exemplu, renumită pentru fermecătorii de şerpi şi vânzătorii de henna, este inclusă atât pe lista patrimoniului mondial UNESCO, cât şi pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii.
La câteva ore după cutremurul violent, o echipă a Naţiunilor Unite, condusă de Eric Falt, a inspectat Medina timp de două ore.
„Putem spune deja că pagubele sunt mult mai mari decât ne aşteptam. Am găsit fisuri majore în minaretul Koutoubia, cea mai emblematică structură, dar şi distrugerea aproape completă a minaretului moscheii Kharbouch” din Piaţa Jemaa el-Fna, notează Falt.
La câţiva metri de o moschee cu zidurile slăbite, comercianţii stau pe scaunele lor, aşteptând clienţii, iar de cealaltă parte a străzii, o cafenea care datează din anii 1960, îşi întâmpină clienţii, în ciuda fisurii mari pe unul dintre pereţii săi interiori.
„Cu toate acestea, zona cea mai evident afectată este Mellah (fostul cartier evreiesc), unde distrugerea caselor vechi este cea mai spectaculoasă”, adaugă Falt.
Acolo, case cu un etaj, cu zidărie de piatră care devine roz la soare, au fost reduse la moloz. Au fost instalate bare de fier şi alte suporturi improvizate pentru a susţine pereţii căzuţi.
În timp ce siturile istorice au beneficiat în ultimii ani de operaţiuni de restaurare şi de expertiza maeştrilor artizani, în special în arta tadelakt, o tehnică ancestrală de aplicare a tencuielii de var tipică pentru Marrakech, nu este cazul tuturor clădirilor din zonă.
„Există disparităţi uriaşe”, spune Sylvain Schroeder, din cartierul Douar Graoua.
Un francez este proprietarul uneia dintre zecile de riad-uri care au contribuit şi ele la farmecul oraşului turistic. Liniştea terasei sale şi zambilele viu colorate contrastează cu dezolarea locuinţelor sărace din apropiere.
„Apa din piscină s-a mişcat, dar asta e tot, restul este intact”, spune el, arătând spre pereţi, grinzi şi lămâi. Aici există cadre din beton armat, ca în multe riad-uri care au fost renovate recent, structura a fost consolidată”, spune el.
De cealaltă parte a aleii, pereţii largi ai unui bloc de apartamente ameninţă să se prăbuşească. Potrivit lui Schroeder, „la cea mai mică ploaie, ar putea cădea ca un castel de cărţi de joc”, scrie AFP, citată de News.ro.
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
.webp)
