Armata ucraineană a decis să se baricadeze în tranşee în faţa unei ierni lungi şi grele

ucraina, armata, razboi
AFP

Armata ucraineană a decis să se baricadeze în tranşee în faţa unei ierni lungi şi grele pentru a frâna actuala ofensivă rusă pe toate fronturile şi a nu pierde mai mult teritoriu, mai ales în regiunea Doneţk, relatează vineri agenţia EFE.

 

"Unităţile Serviciului Statal de Transporturi Speciale construiesc fortificaţii în zonele desemnate", a informat Statul Major ucrainean, fără a da mai multe detalii.

Până acum, Ucraina nu a optat pentru o asemenea tactică defensivă, întrucât a sperat că trupele sale urmau să reuşească în contraofensiva lansată pe 4 iunie eliberarea unor mari porţiuni din teritoriul ocupat de Rusia, dar la ora actuală contraofensiva ucraineană pare blocată complet.

În fotografiile care însoţesc anunţul Statului Major ucrainean se observă structuri excavate sub pământ şi consolidate cu buşteni şi beton.

Odată ce trupele sale au trecut în defensivă în ultimele săptămâni, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a ordonat construirea de fortificaţii pentru a opri înaintarea inamicului în ofensiva lansată de trupele ruse la începutul lunii octombrie.

Citește și
Michel Hofman
Avertismentul care vine din România: După Ucraina, Putin va ataca Moldova. ”Vom contraataca dacă va fi necesar”
VIDEO. Cine e primarul care are doar 10 clase, a candidat de unul singur și are o poveste de viață specială

Aceste construcţii fortificate amintesc de tactica pe care însăşi armata rusă a folosit-o în timp ce era ameninţată de contraofensiva ucraineană, tactică ce s-a dovedit apoi a fi una de succes şi este cunoscută ca "linia Surovikin", numele generalului rus artizan al acestei defensive, dar între timp căzut în dizgraţie după ce a fost suspectat că ar fi sprijinit în iunie rebeliunea mercenarilor Wagner conduşi de Evgheni Prigojin.

Respectivele linii defensive complexe, amenajate pe mai multe niveluri şi protejate de câmpuri de mine sunt considerate cauza principală a eşecului contraofensivei ucrainene, în care Kievul a pierdut încă din primele zile numeroase efective de soldaţi şi echipamente în asaltul brigăzilor sale mecanizate asupra poziţiilor ruse pe trei axe de atac în provinciile Zaporojie şi Doneţk.

În marea sa conferinţă de presă de la final de an, preşedintele Zelenski a dat ca exemplu fortificaţiile deja construite pe sectorul de front din provincia nord-estică Harkov, unde armata rusă a mobilizat mari resurse pentru a încerca să cucerească oraşul strategic Kupiansk, şi a cerut ca aceste structuri să fie ridicate şi în celelalte sectoare ale frontului, reproşându-le totodată comandanţilor armatei că nu au făcut deja acest lucru. "Când văd asta aici, dar nu şi în alte regiuni, le pun întrebări concrete comandanţilor militari din alte sectoare. Este suficient ? Şi atunci de ce (protecţia) este mai slabă decât în Harkov ?", a întrebat Zelenski.

Acesta este şi cazul sectorului de la Avdiivka, oraşul din provincia estică Doneţk pe care ruşii încearcă de trei luni să-l cucerească. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank din SUA, a admis joi în raportul său zilnic că trupele ruse au avansat uşor în direcţia acestui oraş. Generalii ucraineni estimează la circa 25.000 efectivele de militari concentrate de armata rusă în acea zonă a frontului, unde trupele ruse au înregistrat, potrivit Kievului, circa 80% din pierderile totale suferite în acest război în ultimele luni.

Pe ansamblu, Kievul recunoaşte că trupele ruse au înaintat pe mai multe sectoare ale frontului, dar nu mai mult de doi kilometri. De partea sa, şi Moscova a admis că, în pofida eşecului contraofensivei, "cu preţul unor pierderi colosale, armata ucraineană a obţinut înaintări minore pe flancul (regiunii sudice) Zaporojie, fără a reuşi să depăşească nici măcar zona de apărare tactică a trupelor" ruse, potrivit unei declaraţii a şefului Statului Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov.
Acesta a mai susţinut că, în plus faţă de menţinerea poziţiilor, trupele ruse îşi "extind constant zona de control în toate direcţiile"

Articol recomandat de sport.ro
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Citește și...
Rusia a lansat noi atacuri
Rusia a lansat noi atacuri "în valuri", cu zeci de drone iraniene, asupra Ucrainei

Ucraina a anunţat, joi, că a suferit un nou atac nocturn din partea Rusiei, care a folosit 35 de drone Shahed de fabricaţie iraniană, dintre care 34 au fost doborâte.

Avertismentul care vine din România: După Ucraina, Putin va ataca Moldova. ”Vom contraataca dacă va fi necesar”
Avertismentul care vine din România: După Ucraina, Putin va ataca Moldova. ”Vom contraataca dacă va fi necesar”

După Ucraina, următoarele ținte ale Kremlinului ar putea fi Moldova și țările baltice, a avertizat șeful armatei belgiene, Michel Hofman, aflat într-o vizită în România.

FMI: Ucraina are nevoie de 37,3 miliarde de dolari ajutor financiar extern în 2024
FMI: Ucraina are nevoie de 37,3 miliarde de dolari ajutor financiar extern în 2024

Ucraina are nevoie anul viitor de un ajutor de 37,3 miliarde de dolari (peste 34 de miliarde de euro) pentru menţinerea stabilităţii financiare.

Recomandări
După o zi de ”negocieri dificile”, Ungaria a fost de acord să nu se opună prin veto ajutorului dat de NATO Ucrainei
După o zi de ”negocieri dificile”, Ungaria a fost de acord să nu se opună prin veto ajutorului dat de NATO Ucrainei

Președintele maghiar Viktor Orbán și șeful NATO, Jens Stoltenberg, au ajuns la un acord, după o zi de negocieri "dificile".  

Cătălin Drulă cere demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente: Frauda electorală nu trebuie tolerată
Cătălin Drulă cere demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente: Frauda electorală nu trebuie tolerată

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, cere demiterea imediată a preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, acuzând că la alegerile de duminică s-ar fi comis "cele mai mari fraude electorale" din istoria recentă.

România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă
România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă

România se află într-o poziție tristă în topul risipei alimentare din Uniunea Europeană, ocupând locul 1, cu o cantitate estimată de 2,5 milioane de tone aruncate anual. Mâncatul sănătos este un pas important în combaterea risipei alimentare.