În ce condiții ar putea fi condamnat Vladimir Putin pentru "crime de război". Ce prevede legislația internațională
Președintele SUA Joe Biden l-a numit pe Vladimir Putin „criminal de război”, într-un discurs cu privire la conflictul din Ucraina.
Deși nu pare, chiar și un război are „reguli”, după cum spune Comitetul Internațional al Crucii Roșii.
Acestea sunt cuprinse în tratate, numite Convențiile de la Geneva, și într-un șir de alte legi și acorduri internaționale.
Astfel, civilii nu pot fi atacați în mod intenționat, dar nici infrastructura care este vitală în supraviețuirea acestora.
Unele arme sunt interzise din cauza dezastrelor pe care le pot provoca, cum ar fi armele chimice sau biologice.
Cei bolnavi sau răniți trebuie să fie protejați - inclusiv soldații răniți.
Alte legi interzic tortura și genocidul - încercarea deliberată de a distruge un grup specific de persoane.
Infracțiunile grave în timpul războiului, cum ar fi uciderea, violul sau persecuția în masă a unui grup sunt cunoscute drept „crime împotriva umanității”.
Joe Biden: Putin este un „criminal de război”
Vorbind cu reporterii la Casa Albă, miercuri, președintele Joe Biden l-a descris pe Vladimir Putin, pentru prima dată, ca fiind un „criminal de război”.
Ulterior, oficialii au susținut că președintele „a vorbit din inimă” și că nu a fost o declarație oficială.
Însă Kremlinul spune că afirmația sa este „inacceptabilă și de neiertat”.
Ucraina a acuzat Rusia că a bombardat un teatru pe care civilii îl foloseau drept adăpost, în orașul Mariupol.
Potrivit BBC, mai mult de 1000 de persoane se aflau în acel moment în clădire, însă numărul victimelor este necunoscut.
Înainte, Ucraina a descris ca fiind „o crimă de război” atacul Rusiei asupra unui spital din Mariupol.
De asemenea, trupele ruse sunt acuzate că atacă civilii care încearcă să plece din Ucraina.
Cum pot fi urmăriți penal criminalii de război
Curtea Penală Internațională și Curtea Internațională de Justiție au roluri de susținere a regulilor războiului.
Curtea de Justiție statuează asupra disputelor dintre state, dar nu poate urmări persoane fizice. Ucraina a început un dosar împotriva Rusiei.
Dacă CIJ s-ar pronunța împotriva Rusiei, Consiliul de Securitate al ONU (UNSC) ar fi responsabil pentru aplicarea acesteia.
Însă Rusia - unul dintre cei cinci membri permanenți ai consiliului - ar putea refuza orice propunere de sancționare.
Curtea Penală Internațională investighează și urmărește infractorii de război individuali care nu se află în fața instanțelor din fiecare stat.
Este succesorul modern al Nürnbergului, care a urmărit în judecată liderii cheie naziști din 1945.
Procurorul șef al Curții Penale, avocatul britanic Karim Khan QC, spune că există o bază rezonabilă pentru a crede că în Ucraina au fost comise crime de război.
Anchetatorii vor analiza acuzațiile trecute și prezente - mergând înapoi încă din 2013, înainte de anexarea Crimeei de către Rusia.
Dacă există dovezi, procurorul va cere judecătorilor ICC să emită mandate de arestare pentru a aduce indivizii în judecată, la Haga.
Dar există limitări ale puterii sale. Curtea nu are propria sa forță de arest, așa că se bazează pe statele individuale pentru a aresta suspecții.
La fel ca SUA, Rusia nu este membră a curții - s-a retras în 2016. Președintele Putin nu va extrăda niciun suspect.
Ar putea fi Putin urmărit penal?
În principiu, este mult mai ușor ca un soldat să fie acuzat de crimă de război decât cel care a dat ordinul. Însă Curtea Penală poate urmări și infracțiunea de „purtare agresivă de război”. Aceasta este infracțiunea de invazie sau conflict nejustificat, dincolo de o acțiune militară justificată în legitimă apărare.
Profesorul Philippe Sands, expert în drept internațional la o universitate din Londra, spune că ICC nu i-ar putea urmări pe liderii Rusiei pentru acest lucru, deoarece țara nu este semnatară a curții.
Teoretic, Consiliul de Securitate al ONU ar putea cere Curții Penale să investigheze această infracțiune. Dar din nou, Rusia s-ar putea opune acestui lucru.
Eficacitatea Curții Penale - și modul în care dreptul internațional se desfășoară în practică - depind nu doar de tratate, ci și de politică și diplomație.
Iar profesorul Sands și mulți alți experți susțin că soluția constă din nou în diplomație și acord internațional.
El le cere liderilor mondiali să înființeze un tribunal unic pentru a urmări crima de agresiune din Ucraina.
