Ambasadorul SUA la ONU: „Putin foloseşte iarna ca armă pentru a provoca o suferinţă imensă poporului ucrainean”
Deși bombardamentele rusești țintesc infrastructura energetică și Kievul, purtătorul de cuvânt al Kremlinului susține cu cinism că nu a fost lovită capitala și că Ucraina poate pune capăt suferinței dacă îndeplinește cererile Rusiei.
Rachetele rusești trase miercuri după amiază asupra Ucraieni au provocat cea mai gravă pană de curent de până acum. Capitala Kiev și alte regiuni încă nu au curent, apă și căldură. De o dârzenie care impresionează pe toată lumea, ucrainenii sfidează bombardamentele, frigul și întunericul, hotărâți să-și croiască drum spre libertate.
Ucrainenii încearcă să-și vadă de viață și să meargă la concerte clasice susținute la lumina lumânărilor. Altfel spus, să nu capituleze în fața cruzimii rușilor care se străduiesc zi de zi să le facă viața un iad.
Pe ucraineni îi așteaptă cea mai grea iarnă de după Al Doilea Război Mondial, pentru că rușii le-au nimicit casele și infrastructura energetică. Numai miercuri după-amiază au lansat 70 de rachete asupra întregii Ucraine aproape simultan, tocmai ca să le sufoce anti-aeriana.
Unul dintre proiectile a lovit un bloc de apartamente din Vyshgorod, o suburbie din nordul orașului, altele au picat pe străzi cu trafic intens.
Locuitor din Kiev: „Am fost acolo, am auzit cu propriile urechi sunetul unui obiect zburător. Am crezut că e un avion de vânătoare. Și după câteva momente a fost o explozie. Am văzut o străfulgerare, iar unda de șoc a ajuns până la mine”.
Bombardamentele au antrenat noi întreruperi ale alimentării cu apă și curent, în special în Kiev, unde noaptea temperaturile coboară mult sub zero grade.
Trei centrale nucleare au fost deconectate temporar, iar cea din Zaporojie, cea mai mare din Europa, a fost nevoită să se bazeze din nou pe generatoare diesel pentru a-și alimenta sistemele de răcire și echipamentele de siguranță.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Cu temperaturi sub zero grade Celsius, câteva milioane de oameni trăiesc fără alimentare cu energie electrică, căldură şi apă, iar asta este, evident, o crimă împotriva umanităţii”.
Linda Thomas-Greenfield, ambasadorul Statelor Unite la ONU: „E evident că (Putin) foloseşte iarna ca armă pentru a provoca o suferinţă imensă poporului ucrainean. El a decis că, dacă nu poate cuceri Ucraina cu forța, va încerca să înghețe țara până la supunere”.
Riposta rușilor e sfidătoare:
Vassily Nebenzia, ambasadorul Rusiei la ONU: „Efectuăm lovituri de precizie împotriva infrastructurii energetice și de altă factură, folosite pentru aprovizionarea unităților ucrainene cu arme occidentale, asigurând sprijin logistic și de comunicații”.
Igor Konashenkov, purtătorul de cuvânt al ministrului Apărării: „Vreau să subliniez că nu am efectuat miercuri nici măcar o singură lovitură în Kiev. Distrugerile anunțate de regimul de la Kiev au fost provocate de rachetele de apărare antiaeriană străine și ucrainene”.
Același cinism revoltător și în declarația purtătorului de cuvânt al Kreminului:
Dmitri Peskov: „Nu au existat și nu există lovituri asupra unor ținte sociale, se acordă o atenție deosebită acestui aspect. Conducerea Ucrainei are toate oportunitățile de a readuce situația la normalitate, are toate oportunitățile de a rezolva situația în așa fel încât să îndeplinească cerințele părții ruse și, în consecință, să pună capăt tuturor suferințelor posibile în rândul populației”.
"Avem destule rachete, pentru toată lumea", a postat pe telegram vicepreședintele consiliului de securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, după ce a vizitat o fabrică de proiectile din regiunea capitalei.
Volodimir Zelenski: „Terorismul rușilor provoacă pene de curent nu doar în Ucraina, ci și în Moldova vecină. Teroarea energetică este echivalentă folosirii armelor de distrugere în masă”.
De peste trei săptămâni, România asigură 80% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova, dar curentul românesc parcurge până la consumatorii moldoveni o cale riscantă: vine printr-o singură linie de înaltă tensiune, care trece prin sudul Ucrainei și prin regiunea transnistreană.
Klaus Iohannis, președintele României: „Interconectările directe dintre România și Moldova sunt absolut insuficiente. Chiar dacă România oferă energie, o parte semnificativă se duce prin Ucraina, și este ca atare expusă acestor atacuri. Sunt planuri, se lucrează la ele, am speranța că în scurt timp, nu în câteva săptămâni, dar în scurt timp se va rezolva”.
În altă ordine de idei, o firmă asociată lui Evgheni Prigojin, șeful mercenarilor Wagner, a lansat o amenințare macabră la adresa Parlamentului European, după ce eurodeputații au adoptat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție care declară Rusia stat care sponsorizează terorismul. Într-o filmare care circulă pe canale rusești, vedem o cutie de vioară, chipurile o "servietă cu informații" pregătită pentru Parlamentul European, care nu conține nici dosare, nici instrumentul muzical, ci un baros însângerat.
Dar europenii refuză să se lase intimidați.
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene: „Purtăm discuții pentru a lovi Rusia unde o doare mai tare, vrem să-i limităm și mai mult capacitatea de a-și finanța războiul din Ucraina și vă pot anunța astăzi că lucrăm cu mare viteză pentru a finaliza al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Sunt încrezătoare că vom aproba foarte curând o plafonare globală a petrolului rusesc, alături de G7 și alți parteneri majori. Nu vom fi liniștiți până când Ucraina nu va avea câțtig de cauză în fața lui Putin și a războiului său ilegal și barbar”.
 (5).webp)
