Alegătorii din mai multe țări, inclusiv România, sunt sceptici în privința democrației. Rezultatele unui sondaj
Alegătorii din multe ţări trec printr-o criză de încredere în democraţiile şi instituţiile lor, arată un sondaj realizat în 19 ţări, inclusiv România, de un organism de supraveghere a guvernării.
Sondajul creează o imagine sumbră într-un an în care mai mult de jumătate din populația lumii este chemată la urne, relatează Reuters.
În contextul în care Statele Unite, India, Marea Britanie şi Uniunea Europeană au alegeri în 2024, raportul publicat joi de Institutul Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală (IDEA) oferă o imagine sumbră a sănătăţii democratice percepute.
Rezultatele arată că, în 11 dintre cele 19 ţări analizate, printre care se numără SUA şi India, puţin sub jumătate dintre alegători consideră că cele mai recente alegeri au fost libere şi corecte.
Doar alegătorii din Danemarca cred că instanţele judecătoreşti asigură „întotdeauna" sau „adesea" accesul la justiţie, în timp ce în 8 din cele 19 ţări, sunt mai mulţi cei care au opinii favorabile faţă de "un lider puternic, care nu trebuie să îşi bată capul cu parlamentul sau cu alegerile" decât cei cu opinii nefavorabile.
„Democraţiile trebuie să răspundă scepticismului publicului lor, atât prin îmbunătăţirea guvernanţei, cât şi prin combaterea culturii tot mai mari a dezinformării care a încurajat acuzaţiile false împotriva alegerilor credibile", a declarat secretarul general al IDEA Internaţional, Kevin Casas-Zamora.
Alegerile prezidenţiale din acest an din Statele Unite îl vor vedea probabil pe democratul Joe Biden, în exerciţiu, confruntându-se din nou cu fostul preşedinte Donald Trump, care a afirmat în mod fals că a fost vorba de o fraudă electorală generalizată atunci când a pierdut preşedinţia în 2020.
Sondajul a arătat că doar 47% dintre respondenţii din Statele Unite şi-au exprimat încrederea că ţara are procese electorale credibile.
Alegerile pentru parlamentul european, care vor avea loc în iunie, ar putea aduce câştiguri importante pentru extrema dreaptă şi ar putea avea un impact asupra politicii, de la sprijinul acordat Ucrainei în războiul său împotriva invaziei la scară largă a Rusiei până la măsuri pentru abordarea schimbărilor climatice. În februarie, Parlamentul European a condamnat ceea ce a numit încercările Rusiei de a submina democraţia europeană.
Sondajul, realizat între iulie 2023 şi ianuarie 2024, a chestionat aproximativ 1.500 de persoane în fiecare din 19 ţări, între care Brazilia, Chile, Columbia, Gambia, Irak, Italia, Liban, Lituania, Pakistan, România, Senegal, Sierra Leone, Coreea de Sud şi Tanzania.
.webp)
