De ce se înscriu la USAMV București, în fiecare an, sute de tineri din Europa, Asia sau Africa
Sute de tineri din Franța, Italia, Germania, dar și din Asia sau Africa, se înscriu în fiecare an la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Iar acum, după ce le-am vizitat campusul, am înțeles și de ce.
Au biotehnologii de ultimă generație, gadgeturi folosite în agricultura de precizie, și nu numai. Inclusiv aparate de compost sau sisteme PCR pentru analize medicale.
Campusul Verde al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București este spațiul în care am descoperit unele dintre cele mai moderne centre de cercetare de țară. Aici sunt testate biotehnologii de ultimă generație și sunt analizate în detaliu multe dintre fructele și legumele pe care le consumăm.
Facultatea are propria linie de producție. În livadă, de exemplu, găsim inclusiv banane, curmale sau kiwi.
Prof. dr. Adrian Asanică - decan, Facultatea de Horticultură USAMV București: ”Practic, de la măr, păr, cais, piersic, arbuști fructiferi, căpșun, toate speciile de bază, pomicole și chiar și cele exotice pe care le-ați văzut.. le găsim aici.”
Tot spațiul verde este monitorizat în permanență. Imaginile video ajută în procesul de fenotipare, prin care studenții analizează evoluția pomilor în anumite condiții meteo.
Prof. dr. Adrian Asanică - decan, Facultatea de Horticultură USAMV București: ”Când ne apropiem de perioada de maturare a fructelor și ar trebui să avem campania de recoltare deja pregătită venim și facem o testare direct în câmp, astfel încât după valorile înregistrate de acest aparat portabil să putem știi cand am putea începe recoltarea. ”
Reporter: Și acum ce ne spune aparatul?
Prof. dr. Adrian Asanică - decan: ”Acum, dacă facem această testare ne arată că valoarea diametrului este de 26, ceea ce este o valoare foarte mare, în condițiile în care 0, 8%, 1% ar însemna..optim de consum. ”
Dispozitivul se numește DA-metru și este folosit inclusiv de fermieri, în agricultura de precizie.
Prof. dr. Adrian Asanică - decan, Facultatea de Horticultură USAMV București: ”Aici avem montată o stație meteo care in prezent furnizează informatii legate de temperatură, umiditate, precipitații, număr de ore de strălucire a soarelui, insă la aceasta statie am montat și senzori. Senzori care ne vin in plus cu informatii legate de temperatura din substrat, umiditatea din substrat, ec-ul, adica cantitate de hrana pe care plantele o primesc. Stația emite aceste informatii către programul pe care noi il avem instalat, iar aceste informatii se acumuleaza din ora in ora si noi putem sa estimam pe de o parte ceea ce avem. Spre exemplu in acest moment pot sa vad când s-a facut udarea. Sistemul de udare a plecat, a dat apa plantelor, după care s-a oprit și a reluat acest proces în ziua urmatoare.”
Grădina universității găzduiește sute de specii de plante din toate regiunile lumii, inclusiv din America de Sud sau Africa.
Mergem acum în Laboratorul de pomicultură integrată, unde sunt analizate și testate fiecare dintre fructele și legumele Universității. Stăm de vorbă cu unul dintre cercetătorii de aici și încercăm să cunoaștem în detaliu și tehnologiile pe care le folosesc pentru toată această parte de cercetare.
Datele strânse aici sunt folosite de specialiștii din industria agroalimentară pentru a îmbunătăți, de exemplu, solul agricol.
Pentru a înțelege tot procesul am văzut și cum sunt deshidratate fructele în laborator.
Oana Bujor, cercetător științific: ”Echipamentul lângă care ne aflam se numest liofitilizator. Folosește tehnica de uscare prin congelare, lucrează la o temperatură de – 55 de grade.”
O specializare la care se înscriu în fiecare an studenți din Franța, Italia, Germania, dar și din Asia sau Africa este cea de Microbiologie a Facultății de Biotehnologii. Aici studenții învață să facă și extracții ADN sau să interpreteze, de exemplu, teste PCR, atât de folosite pe perioada pandemiei.
Florentina Matei, pro decan responsabil cu cercetarea în Facultatea de Biotehnologii: ”Noi, ca și facultate, am fost implicati direct, pentru ca am donat o parte din echipamentele moderne pe care le avem pentru detecție, iar studenții din ani mai mari au fost chiar cooptati ca si voluntari iar apoi chiar angajati in toate aceste multe laboratoare din țară care au lucrat si lucrează în continuare pentru detectia Covid 19”.
Florentina Matei, pro decan responsabil cu cercetarea în Facultatea de Biotehnologii: ”Avem un real time PCR. Unul dintre cele mai moderne aparate folosite la ora actuala. Practic nu ne ajuta doar sa detectam patogenul, ne ajuta sa si cuantificam cât avem acolo. Primim proba in laborator, facem extractie de ADN.”
Ne-am întrebat și ce se întâmplă cu toate alimentele care trec prin laborator și nu mai pot fi consumate. Așa am descoperit aparatele pentru compost pe care studenții și profesorii le folosesc în reciclarea deșeurilor alimentare.
Iulia Ionescu: ”Acesta este cel mai mare aparat de compostat din cadrul universitatii. Are o capacitate de 120 kg. Practic sunt aduse aici zilnic deșeuri alimentare care sunt transformate ulterior, în maximum 24 de ore, în fertilizant.”
Anca Mihaela Tănăsescu, masterand facultatea de Horticultură: ”Compostul, efectiv este un fertilizant natural. Este organic, curat în primul rând, pentru că trece printr-o temperatură destul de mare, devine igienizat, nu prezintă substanțe dăunătoare plantelor, nu prezintă resturi de buruieni, nu prezinta patogeni, atât fungi, cât și bacterii. Deci, e foarte curat pentru a fi direct utilizat.”
Copacii care sunt tratați cu fertilizant natural sunt de obicei mult mai dezvoltați, înfloresc mai mult și mai repede și au și fructe mult mai colorate și gustoase. Totul se vede în sănătatea frunzei. În viteza prin care este realizat procesul de fotosinteză.
Anca Mihaela Tănăsescu, masterand Facultatea de Horticultură: ”Este vorba despre o agricultura circulară. Un stil de viață circular. Dăm înapoi ceea ce primim de la natură. Facem în asa fel incât hrana pe care in mod normal am fi aruncat-o la groapa de gunoi s-o transformam in ceva util pentru viitoarea tura de hrana pe care o obținem.”
11.000 de studenți învață acum în toate cele șapte facultăți ale Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Universitate, care, anul acesta, a sărbătorit 170 de ani de la înființare.
 (5).webp)
