Tot mai mulți români pornesc afaceri în agricultură. Primesc multiple opțiuni de finanțare

Oamenii sunt atraşi de multiplele opţiuni de finanţare pe care le au mai ales că agricultura este unul dintre sectoarele care primeşte bani mulţi din partea Uniunii Euroepene. Din păcate, spun consultanţii financiari, mulţi fermieri ratează ţinta şi ajung repede la faliment pentru că nu ştiu să îşi dezvolte afacerea.

Marius Caravețeanu din judeţul Dâmboviţa a început cu trei hectare luate în arendă. Acum ferma, unde cultiva în principal cereale se întinde pe mai bine de 800 de hectare. A reuşit să se dezvolte treptat, iar banii primiţi de la Uniunea Europeană, peste 1 milion de euro, i-au fost de mare ajutor.

Marius Caravețeanu, fermier: ”Suntem deja la al patrulea proiect implementat pe fonduri europene, proiecte care au constat în realizarea unor spaţii de depozitare, staţii de condiţionare şi poate cel mai important dotarea cu tractoare şi utilaje agricole, combine de recoltat cereale şi porumb, floarea-soarelui”.

De altfel, atraşi de multiplele posibilităţi de finanţare, tot mai mulţi români îşi deschid afaceri în agricultură. Numai anul acesta în toată ţara au apărut peste 10 mii de ferme noi. În jumătate dintre ele se cultivă cereale, legume sau fructe. Restul sunt axate fie pe creşterea animalelor fie pe pomicultură. Iată care a fost planului lui Milian Barbu din Ilfov.

Citește și

De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Milian Barbu: ”Am dorit să accesăm fonduri europene, înfiinţarea fermei, tânărul fermier. Adică oarecum să înfiinţăm ferma să facem solariile şi pe parcurs să ne dezvoltăm, să ne modernizăm, să ne cumpărăm utilaje”.

Programele sunt gândite în aşa fel încât fermierii să se poată dezvolta treptat.

Să zicem că avem un hectar de teren pe care cultivăm vinete în sere. În acest situaţie, putem accesa mai multe linii de finanţare. Unele sunt europene, altele din programe naţionale. În cazul nostru, pentru început putem primi până la 5 mii de euro pe hectar pentru cultură. Apoi, dacă alegem să ne asociem cu alţi fermieri, putem accesa noi fonduri. Bani ne mai vin şi de la bugetul naţional pentru depozite, utilaje sau combustibil.

Din păcate, multe dintre firmele nou înfiinţate nu au viaţă lungă. Deşi reuşesc să obţină finanţări pentru proiectele lor, mulţi fermieri se încurcă atunci când trebuie să îşi vândă marfa. Numai anul acesta, am avut tone de legume abandonate pe câmp.

Dorin Ciobanu, consultant fonduri europene în agricultură: ”Greul începe când nu ai loc în piaţă, nu ştii unde să vinzi..cum se spune la noi, la români, "ştim să producem, nu ştim să vindem". Pentru că ştiinţa în a vinde de fapt înseamnă marketing. Din păcate, mulţi dintre tineri sau chiar dintre fermierii existenţi nu au pregătirea necesară în marketing, în ideea de căuta şi identifica cea mai bună soluţie de a intra în piaţă”.

Lipsa asocierii este principalul motiv pentru care fermierii eşuează în a-şi vinde marfa. De altfel, România are cele mai mici şi fărâmiţate ferme din Uniunea Europeană.

Articol recomandat de sport.ro

Galerie de lux în finala Champions League! Partenerele starurilor de la Real Madrid și Borussia Dortmund, prezente pe Wembley