Dobânzile mari au speriat românii care voiau să facă credite. Ce au făcut cu banii în 2023
Românii au pus deoparte, anul trecut, o avere. Încurajați de bănci, cu dobânzi generoase, mulți au renunțat la investiții și au economisit.
Potrivit datelor Băncii Naționale, banii din conturile populației, au ajuns astfel la un nivel record de peste 570 de miliarde de lei. Au scăzut însă economiile în valută, la fel și creditarea. Unii dintre cei care doreau să-și ia o casă cu credit au renunțat pentru moment.
Cu dobânzi mari, de peste 7 sau 8% în lei, depozitul bancar a fost cea mai la îndemână soluție pentru a ne păstra economiile. Așa explică specialiștii suma record din conturile românilor.
Pe tot parcursul anului trecut, sumele au crescut constant și au depășit în decembrie pragul de 570 de miliarde de lei, cu 3,3% în plus față de luna anterioară, potrivit datelor BNR.
Este cea mai mare valoare înregistrată până acum, cu aproape 11% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. În 2022, depozitele au atins 513 miliarde de lei.
Cei mai mulți bani sunt în conturile populației, însă și multe firme au preferat să mai renunțe la investiții și să-și păstreze profitul. Cele mai multe depozite, așa cum arată datele BNR, sunt în lei, în timp ce depozitele în euro sau alte valute sunt în ușoară scădere.
Radu Ciobanu, profesor ASE: „În 2023, România a experimentat niște dobânzi la depozite destul de ridicate, pe seama unei rate a inflației ridicate și era cumva normal ca băncile să remunereze depozitele populației cu o dobândă ridicată. Acum, populația din România văzând că avem o dobândă ridicată, inevitabil a adus bani în sistemul bancar – vorbim de bani depuși pe un an, pe doi ani”.
Potrivit specialiștilor, mare parte din banii plasați în depozitele la termen sunt folosiți, în general, pentru cumpărarea unei locuințe.
Însă pe fondul unor rate cu dobânzi mari, mulți nu s-au mai încadrat să acceseze un credit.
Potrivit datelor BNR, creditele în valută ale populație au scăzut cu peste 13% de la un an la altul. Lucrurile ar putea sta diferit în 2024.
Laura Lungu, economist KPMG: „Dacă presiunile inflaționiste scad, atunci se creează și premizele pentru inversarea acestor tendințe, adică o creștere graduală a creditării și această creditare se vă finanța cu bani din depozite. Pentru asta înseamnă că și ratele dobânzilor să rămână atractive, astfel încât lumea să își țină banii în depozite. Efectul nu va fi atât de puternic, dar depinde de inflație, de creșterea salariilor, de cât de rapid vor creste salariile”.
A fost un an bun și pentru fondurile de pensii private obligatorii, care aveau active în valoare de 121,56 miliarde lei, la finalul lunii noiembrie 2023, în creştere cu 27% faţă 2022.
Randamentul bun vine ca urmare a investițiilor în titlurile de stat care oferă dobânzi generoase, mai mari decât ale băncilor, dar și a creșterii acțiunilor Bursei de Valori din România.
 (5).webp)
