Deficit bugetar istoric în prima lună din an: 0,33% din PIB, de opt ori mai mare faţă de ianuarie 2020

deficit
Shutterstock

Execuţia bugetului general consolidat în luna ianuarie 2021 s-a încheiat cu un deficit de 3,69 miliarde de lei (0,33% din PIB), conform datelor transmise marţi de Ministerul Finanţelor.

În ianuarie 2020, bugetul consolidat a consemnat un deficit de 460 milioane de lei (0,04% din PIB).

Astfel, deficitul este de 8 ori mai mare decât cel din aceeași lună a anului precedent.

"Sume în valoare de 2,29 miliarde de lei (0,2% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin rambursări de TVA, investiţii şi cheltuieli excepţionale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19", explică reprezentanţii MF.

Acest minus raportat în ianuarie 2021 este cel mai mare din 2006, de când Ministerul Finanțelor publică date privind execuția bugetară.

Citește și
Titi Stoica, AUR
Parlamentarii AUR și PSD au fost prinși în timp ce votau ”la două mâini”. Ce explicații au dat
VIDEO. Cine e primarul care are doar 10 clase, a candidat de unul singur și are o poveste de viață specială

Situația veniturilor

 

Astfel, în luna ianuarie 2021 restituirile de TVA au fost cu 1,03 miliarde de lei mai mari decât nivelul lunii ianuarie 2020 pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, cheltuielile de investiţii au fost cu 390 milioane de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 860 milioane de lei.

Potrivit sursei citate, veniturile bugetului general consolidat au însumat 29,18 miliarde de lei în ianuarie 2021, cu 5,9% peste nivelul încasat în luna similară a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au stagnat la 2,6% din PIB.

Majoritatea categoriilor de încasări au înregistrat evoluţii pozitive (în principal fonduri europene, venituri nefiscale, precum şi încasările din contribuţii de asigurări, impozit pe venit şi profit), mai puţin veniturile din TVA, care au consemnat o scădere, însă pe fondul accelerării restituirilor de TVA pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 2,44 miliarde de lei în luna ianuarie, consemnând o creştere de 6,8% (an/an). Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din impozitul pe veniturile pensii (+44,4%), respectiv impozitul pe dividende (+9,4%). Totodată, încasările din impozitul pe salarii în luna ianuarie au crescut 5,2%, însă sub evoluţia fondului de salarii din economie (+6,7%).

Conform MF, contribuţiile de asigurări au totalizat 10,35 miliarde de lei în ianuarie, înregistrând o creştere de 3,7% (an/an). Similar impozitului pe salarii, evoluţia contribuţiilor este inferioară dinamicii fondului de salarii din economie.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 330 milioane de lei în luna ianuarie, în creştere cu 51,7% (an/an). În structură, principala componentă - încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici prezintă o dinamică pozitivă de 42,3% (an/an), în timp ce veniturile din impozitul pe profit de la băncile comerciale depăşesc substanţial nivelul viramentelor din prima lună a anului precedent cu 956,7% (an/an).

În document se menţionează că încasările nete din TVA au înregistrat 6,05 miliarde de lei în ianuarie, în scădere cu 9,4% comparativ cu nivelul înregistrat în luna similară a anului trecut. Scăderea încasărilor nete din TVA este explicată de majorarea restituirilor din TVA cu 60%, an/an (+1,03 miliarde de lei: 2,76 miliarde de lei în ianuarie 2021, comparativ cu 1,72 miliarde de lei în ianuarie 2020), cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar în contextul actual. De altfel, în perioada analizată, se constată creşterea cu 4,9% a veniturilor brute din TVA.

Potrivit MF, veniturile din accize au însumat 3,38 miliarde de lei în ianuarie, în creştere cu 1,9% (an/an), pe fondul evoluţiei încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (+15,5%, an/an). Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produse energetice s-au contractat cu 17,9% (an/an). Evoluţia încasărilor din accize prezintă o volatilitate lunară mai ridicată, determinată atât de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile, cât şi de volatilitatea consumului.

MF precizează că veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi au înregistrat 400 milioane de lei în luna ianuarie (+11,4% an/an). O dinamică pozitivă au înregistrat-o veniturile din taxele pentru jocurile de noroc (+23,1% an/an).

"Veniturile nefiscale au înregistrat 3,09 miliarde de lei în ianuarie, în creştere cu 46,8% (an/an), această creştere fiind determinată şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, alin.(1), lit.d) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 1,74 miliarde de lei în luna ianuarie, în creştere cu 55,7% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi lună a anului trecut", se menţionează în comunicat.

Ce se întâmplă cu cheltuielile

 

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 32,87 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 17,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 0,2 puncte procentuale de la 2,7% din PIB în luna ianuarie 2020 la 2,9% din PIB în luna ianuarie 2021. Majorarea cheltuielilor este determinată şi de continuarea măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei (863 milioane de lei).

Potrivit sursei citate, cheltuielile de personal au însumat 9,15 miliarde de lei, în creştere cu 8,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal şi-au menţinut ponderea la nivelul de 0,8%. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 43,1 milioane de lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 3,88 miliarde de lei, în creştere cu 20,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 21,2% faţă de anul anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Conform MF, cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 13,82 miliarde de lei, în creştere cu 16,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei.

De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020 şi cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum şi devansarea sumei de 1,6 miliarde de lei pentru plata a 50% din cheltuielile cu pensiile pentru luna februarie care se distribuie prin Poşta Română.

Totodată, se continuă plăţile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19.

"Astfel, în luna ianuarie s-au plătit pe măsuri active 236,5 milioane de lei, respectiv 128,11 milioane de lei pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 33,3 milioane de lei pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 28,91 milioane de lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă, 4,39 milioane de lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum şi 41,79 milioane de lei îndemnizaţii acordate pe perioada reducerii temporare a activităţii pentru profesionişti precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005", susţin reprezentanţii MF.

De asemenea, se continuă decontările îndemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că la sfârşitul lunii ianuarie plăţile au fost de 298,78 milioane de lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 400 milioane de lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenţii pentru transportul călătorilor.

Alte cheltuieli au fost de 360 milioane de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 1,9 miliarde de lei, cu 48,2% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 1,7 miliarde de lei, în creştere cu 29,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 14,6 milioane de lei pentru achiziţionarea de produse - stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

Articol recomandat de sport.ro
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Singurul cuvânt folosit de maghiari după ce au văzut echipamentul României de la EURO 2024
Citește și...
Ciolacu către Cîţu: ”Aţi venit ca şi ieri cu aceeaşi placă. Când nu sunt argumente jigniți”
Ciolacu către Cîţu: ”Aţi venit ca şi ieri cu aceeaşi placă. Când nu sunt argumente jigniți”

Marcel Ciolacu a declaratat că Florin Cîţu a venit „cu aceeaşi placă” la dezbaterea proiectului legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2021, iar când premierul nu are argumente aduce jigniri, scrie News.ro. 

Parlamentarii AUR și PSD au fost prinși în timp ce votau ”la două mâini”. Ce explicații au dat
Parlamentarii AUR și PSD au fost prinși în timp ce votau ”la două mâini”. Ce explicații au dat

Mai mulți parlamentari de la PSD și AUR au fost filmați în timp de votau ”la două mâini” la amendamentele depuse la Legea bugetului de stat pe 2021.

Peste 3.500 de amendamente au fost depuse la Legea bugetului de stat. Niciunul nu a trecut
Peste 3.500 de amendamente au fost depuse la Legea bugetului de stat. Niciunul nu a trecut

3.523 de amendamente au fost depuse la proiectul Legii bugetului de stat pe 2021, iar alte 3 amendamente la proiectul bugetului Legii asigurărilor sociale de stat. Niciunul nu a fost acceptat de către majoritatea PNL-USR-PLUS și UDMR.

Recomandări
Cătălin Drulă cere demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente: Frauda electorală nu trebuie tolerată
Cătălin Drulă cere demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente: Frauda electorală nu trebuie tolerată

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, cere demiterea imediată a preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, acuzând că la alegerile de duminică s-ar fi comis "cele mai mari fraude electorale" din istoria recentă.

Radu Mihaiu va depune plângere penală împotriva Biroului electoral de sector. El acuză dispariţia a 1.800 de buletine
Radu Mihaiu va depune plângere penală împotriva Biroului electoral de sector. El acuză dispariţia a 1.800 de buletine

Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, anunţă că va depune plângere penală împotriva reprezentantului PSD din Biroul electoral de sector, pe care îl acuză că instigă la fraudă electorală.

Rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna mai 2024, la 5,12%, de la 5,9% în aprilie
Rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna mai 2024, la 5,12%, de la 5,9% în aprilie

Rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna mai 2024, la 5,12%, de la 5,9% în aprilie.