Vrei să renunți la fumat? Psihologii susțin că nu voința este cheia

×
Codul embed a fost copiat

"Nu am voință!" - spun cei mai mulți fumători, care vor să renunțe la țigară. Nu contează voința – spun psihologii.

În povestea renunțătii la fumat contează doar o formațiune minusculă din creier, numită amigdală. Nu face diferența între sevrajul la nicotină și emoțiile pe care le experimentăm.

Gestul fumatului dă siguranță. O nevoie psiholgică, care e greu de combătut.

Oftatul și căscatul sunt modalități fiziologice de relaxare. Țigara le mimează. De aceea, e greu să renunțați la aceasta. Pentru că, de fapt, renunțat la mimarea unei stări de relaxare. Aceasta apare înainte de dependența de nicotină.

Bogdana Bursuc, psiholog: "Fumatul răspunde unor nevoi emoționale pe care noi le avem. De exemplu, sunt plicitisit. Trebuie să fac ceva. Și ce fac? Îmi aprin o țigară și ce învăț? Dacă data viitoate sunt plictisit, fumez".

Citește și
Implanturile, modalitatea eficientă prin care oamenii își recapătă dantura, distrusă de la fumat
„Doctor de Bine”. Emisiunea integrală din 26 septembrie
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Si, totuși, cum să fac să mă las? În poveste nu intră voința. Nu vă lăsați de fumat prin voință.

Amigdala din creier. O formațiune prin care simțim emoțiile. Aici găsim și centrul sevrajului. Amigdala e stimulată, în aceeași măsură, de emoții și de sevraj. Nu face diferența între ele.

Bogdana Bursuc, psiholog: "Mă simt rău pentru că sunt supărat. Mă simt rău că nu fumez. Persoanele care fumează scurtcircuitează. 'Mi-e frică', numesc soluția 'Vreua țigară'. Persoana care fumează scurticircuitează și în loc sa numească emoția, numește solutia: 'Vreau o țigară'".

De fapt, să numiți starea emoțională care vă face să puneți mâna pe țigară e primul gest. Vreau să mă relaxez. Sunt nervos. Mă plictisesc. Mă enervez. Numind emoția, începeți de fapt, terapia anti-fumat. Ajutorul psihologic e primul pas în renunțarea la țigară.

 

După ce înțelegeți circuitul care vă face să puneți frecvent mâna pe țigară, vă pot ajuta medicamentele.

Avem program național anti-fumat. Centrul principal este la Institutul Marius Nasta.

Dependența fizică de nicotină se tratează, asemenea oricărei alte boli, cu medicamente recomandate de medicul pneumolog. Sunt eficiente!

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
„Doctor de Bine”. Emisiunea integrală din 17 octombrie
„Doctor de Bine”. Emisiunea integrală din 17 octombrie

„Doctor de Bine”. Emisiunea integrală din 17 octombrie

„Doctor de Bine”. Emisiunea integrală din 26 septembrie
„Doctor de Bine”. Emisiunea integrală din 26 septembrie

„Doctor de Bine”. Emisiunea integrală din 26 septembrie

„Doctor de Bine”. Emisiunea integrală din 19.09.2021
„Doctor de Bine”. Emisiunea integrală din 19.09.2021

„Doctor de Bine”. Emisiunea integrală din 19.09.2021

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.