„Nu putem să le închidem.” Aproape 250 dintre clădirile care aparțin spitalelor sunt în clasa I de risc seismic
Aproape 250 dintre clădirile care aparțin spitalelor sunt în clasa I de risc seismic, iar unele au fost construite înainte de 1900.
Mai mult, aproape jumătate dintre sediile unităților sanitare aflate în subordinea ministerului nu au autorizații de la ISU, arată un raport al Curții de Conturi.
Poate la fel de grav este că guvernanții au promis că în trei ani vom avea zeci de spitale noi ridicate cu bani de la Uniunea Europeană, însă doar la unul au început lucrările.
Cele mai multe dintre clădirile Spitalului Colentina din Capitală datează din 1930 - 1940.
Un singur corp a fost consolidat, 4 pavilioane sunt încadrate în clasa de risc seismic II, unul în clasa III, iar pentru alte cinci încă nu s-a făcut expertiza.
Nici la Spitalul Victor Babeș, tot din Capitală, cele mai multe secții încă nu au fost evaluate deși unele datează din 1945, adică de aproape 80 de ani.
O analiză a Administrației Spitalelor din Primăria Capitalei arată că sunt zeci de clădiri vechi care până acum nu au fost expertizate și care pot reprezenta un adevărat pericol în caz de cutremur.
Oana Sivache, ASSMB: „Vom cere bugetul pentru anul acesta pentru a face expertiza la 10 spitale. Ne dorim să reconsolidăm clăriri vechi, la Colentina de exemplu, dar și să începem construcții noi la Sf Maria, Sf. Luca și Obregia, acolo unde spațiul ne permite. Pentru unele deja avem studiile de fezabilitate.”
Situația este la fel în mai toate spitalele din țară.
Un raport al Curții de Conturi, care a analizat situația unităților sanitare cu paturi, arată dezastrul din Sănătate.
Au fost analizate 3.040 de clădiri care aparțin spitalelor din România, secții, sedii administrative, magazii și concluzia este că 239 dintre ele sunt în risc de prăbușire, adică încadrate în clasa întâi de risc seismic.
Avem 368 de spitale în rețeaua publică, 68 dintre ele au clădiri construite înainte de 1900 și doar câteva dintre ele au fost reconsolidate.
Cele mai multe unități sanitare spitalicești dețin clădiri construite în perioada 1900–1970. 46% dintre spitalele din rețeaua Ministerului Sănătății nu sunt autorizate ISU.
Spitalul Colțea funcționează din 1704, Spitalul Militar din capitală a fost finalizat în 1861, iar la Grigore Alexandrescu sunt îngriiți copii încă din 1886. Aceste spitale au fost însă consolidate.
În schimb, la Piatra Neamț, Spitalul Județean așteaptă de ani de zile îmbunătățiri. Unitatea sanitară este pe lista celor care ar trebui să primească bani prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru o construcție nouă.
În noiembrie, din cele 27 de spitale finanțate prin PNRR, încă nu începuse nici proiectarea pentru 12.
prof. dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății: „Depinde foarte mult de cei care organizează procedurile de achiziție publică, au risc seismic, asta este situația, asta am moștenit-o, nu putem să le închidem. Sunt foarte multe clădiri publice nu numai spitale care sunt în această situație.”
Singurul spital la care au început lucrările este cel din Bistrița. Dacă autoritățile nu vor grăbi lucrările, România va pierde sute de milioane de euro, în loc să folosească banii pentru a ridica spitale noi.
 (5).webp)
