Un bătrân, salvat dintr-un incendiu de un polițist care trecea întâmplător prin fața casei cuprinse de flăcări
O clipă de neatenţie l-a costat munca de o viaţă pe un bătrân de 88 de ani din judeţul Neamţ. A lăsat nesupravegheat un aparat de gătit şi casa i-a fost cuprinsă de flăcări.
Cu toată intervenţia rapidă a vecinilor şi a pompierilor, flăcările tot au făcut prăpăd, iar bietul om a rămas fără adăpost, acum în prag de iarnă. Un fiu îl adăposteşte şi încearcă să îi ridice o nouă locuinţă.
Cristi Jitianu – fiul bătrânului: „S-a petrecut foarte repede. Pompierii au făcut ce au putut să facă şi au stins, dar incendiul s-a propagat.”
Reporter: „Din casă aţi mai salvat ceva?
Cristi Jitianu: „Nu, nimic absolut situaţia vorbeşte.”
Reporter: „Trageţi nădejde să vă ajute un suflet mare?
Cristi Jitianu: „Eu ştiu... probabil o să vină pentru că Dumnezeu lucrează prin oameni”.
Până să vină pompierii, şansa bătrânului a fost un poliţist care era în trecere. A văzut casa în flăcări şi a intrat într-o magazie să îl scoată pe proprietar.
Georgiana Pușcașu – IJP Neamţ: „Colegul nostru a pătruns în curtea imobilului şi a observat într-o anexă că se afla un bărbat. Poliţistul l-a evacuat imediat, acesta fiind preluat de un echipaj medical”.
Când au sosit pompierii, întreaga gospodărie era cuprinsă de flăcări iar vâlvătaia ameninţa să se extindă şi la vecini. Vântul puternic a făcut misiunea militarilor şi mai dificilă!
Irina Popa – ISU Neamţ: „Incendiul se manifesta generalizat la nivelul unei locuinţe şi a mai multor anexe gospodăreşti. Am intervenit cu 4 autospeciale. Un aparat de gătit lăsat nesupravegheat a fost stabilit ca şi cauză.”
Nea Iftime, aşa cum îi spun vecinii, a fost toată viaţa un om gospodar şi nu a cerut ajutor nimănui. Acum însă depinde de sprijinul oamenilor cu suflet.
Laurenţiu Vătavu: „Facem apel la toată lumea pentru că situaţia e dezastruoasă aici. El este un om extraordinar şi poate se jenează să ceară ajutor, dar e nevoie de ajutor în această conjunctură.”
Întreaga curte este acum plină de resturi carbonizate iar bătrânul spune că încă nu are puterea să se întoarcă acasă. Stă la unul dintre fii şi plânge mereu când realizează că tot ce a muncit o viaţă s-a făcut scrum.”
 (5).webp)
