Temperaturi pozitive în aproape toată țara de Revelion. Antreprenorii din turismul montan și agricultorii, afectați
Revelionul ne aduce temperaturi pozitive în aproape toată țara, iar prima zi din an, o maximă de 17 grade în Banat, estimează meteorologii.
Sunt slabe șanse să ningă pe undeva. Vremea caldă și lipsită de ninsori va continua cel puțin până pe 23 ianuarie. Vestea poate fi bună pentru cei care își doresc facturi mai mici la încălzire și un trafic fără probleme, dar cu siguranță este rea pentru antreprenorii din turismul montan și agricultori.
Meteorologii anunță că va ninge foarte puțin la sfârșitul lui ianuarie
Semănate în toamnă, grâul, orzul și rapița au răsărit deja. Pătura de zăpadă, care ar fi trebuit să le protejeze lipsește, iar meteorologii anunță că, până la sfârșitul lui ianuarie, va ninge foarte puțin.
Anul 2023 începe cu secetă și vreme caldă, arată estimările. Avem temperaturi cu până la 5 grade mai mari decât media ultimilor 20 de ani. Cantitățile de apă căzute, mai degrabă sub formă de ploaie, vor fi mai mici decât media multianuală, scăzută și ea.
Daniel Alexandru, agrometeorolog ANM: „Va urma o lună ianuarie în care precipitațiile vor fi deficitare în majoritatea regiunilor agricole. La fel, temperaturile medii diurne ale aerului se vor situa un pic peste medie, în general, pe parcursul acestei luni”.
Agricultorii își fac griji pentru culturi. Plantele sunt foarte firave.
Bogdan Costache, cultivator de grâu: „Nu vedeți că de abia sunt ace, ace. Nu avem nici zăpadă, zăpada ne-ar fi oferit un strat protector și umiditate relativ bună pentru primăvară”.
Vlad Macovei, președintele Asociției „Forța Fermierilor”: „Ne vom trezi, când vor veni minus 10-15 grade pentru mai multe zile la rând, să dăuneze ireversibil culturilor și evident să vorbim de minus de producție”.
Căldura din aceste zile trezește la viață insectele adăpostite în culturile agricole, așa că fermierii, în loc să stea liniștiți, sunt nevoiți să facă tratamente de combatere a dăunătorilor.
Daniel Radu, cultivator de grâu: „Grâul a răsărit, sunt firicele ca niște ace, ar fi trebuit să fie ca un smoc de iarbă, bine dezvoltat, înfrățit și în același timp, fiind cald, bolile și dăunătorii se conservă bine”.
Priviți de pe Vârful Omu, din Bucegi, munții din jur sunt aproape lipsiți de zăpadă. Doar pe culmi și pe fundul văilor se văd mici petice albe. Pe Valea Bâlii, în Făgăraș, ar fi trebuit să avem o uriașă rezervă de zăpadă care, în primăvară, la topire, să alimenteze cu apă câmpurile și lacurile de la poale. Pădurea va avea și ea de suferit. Cercetătorii au descoperit că arborii cresc mai încet după iernile fără zăpadă.
George Gârbacea, cercetător științific în ecologie forestieră: „Acest fapt le estomplează creșterea și se transpune în moartea unor arbori, uscări masive în anumite zone, nu mai rețin nici apă și, practic, e un dezastru ecologic. Anul ăsta e cel mai prost an, sincer, de când m-am născut”.
Pierderile economice provocate de această vreme primăvăratică sunt greu de calculat, dar, în mod cert, turismul, agricultura și industria lemnului vor resimți costurile schimbărilor climatice.
 (5).webp)
