Studiu: Guvernul României, responsabil pentru majorarea galopantă a prețurilor de consum

Un profesor al Universității Cluj este de părere că tentativa de a combate creşterea preţurilor prin plafonare este „o eroare clasică” făcută de către autorităţi, cu efecte pe mai multe paliere. Conform studiului, creșterea accelerată a prețurilor de consum a fost cauzată de impozitele, subvențiile și reglementările impuse de Guvern.

Autorii studiului propun o serie de soluţii. Printre acestea se numără menţinerea facilităţilor fiscale pentru întreprinderile mici şi mijlocii, simplificarea fiscalităţii şi Reducerea accizei la carburanţi şi a taxelor pe energie.

Studiul numit „Politicile eronate ne scumpesc viaţa” a fost realizat de trei universitari din Bucureşti şi Cluj-Napoca. În studiu este analizată evoluţia preţurilor din ultima perioadă. Autorii propun o serie de soluții care să ducă la îmbunătăţirea situaţiei legate de creşterea preţurilor pe piaţa românească.

Concluzia studiului este aceea că „creşterea galopantă a preţurilor de consum din ultima vreme este cauzată în foarte mare măsură de intervenţia Guvernului prin impozite, subvenţii şi reglementări”, autorii cercetării considerând că un control al preţurilor de către guvern va agrava pe termen lung situaţia actuală.

Citește și

De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Autorii studiului susțin că statul român a luat decizii greşite în trei domenii. Cele mai puternice efecte directe asupra nivelului de trai se pot vedea în locuinţe, combustibili şi energie, acestea fiind sectoarele cele mai grav afectate.

Studiul citat arată că românii sunt în topul european al proprietarilor de locuinţe. Cu toate acestea cererea generală de locuinţe este mai mare decât oferta, ceea ce are un impact major asupra preţurilor.

Soluţia cea mai la îndemână, creşterea ofertei, „se loveşte de probleme generate de stat”, susţin autorii studiului, care invocă, pe de o parte, modul dificil în care eliberează o autorizaţie de construcţie în România – demers care necesită 24 de proceduri, durează în medie 260 de zile, iar costul acestui demers reprezintă 2% din valoarea construcţiei - iar pe de altă procedurile complicate şi costisitoare privind racordarea la electricitate.

„În acelaşi timp, salariul mediu din construcţii reprezintă 94% din salariul mediu pe economie, iar autorităţile au găsit o pseudo-soluţie: scutirea angajaţilor din acest sector de la plata contribuţiei de 3,5% din salariul brut la Pilonul II al sistemului de pensii, bazat pe capitalizare în conturi individuale. Altfel spus, au fost ajutaţi dezvoltatorii imobiliari să reducă salariul brut plătit angajaţilor fără a le reduce acum salariul net, dar cu preţul reducerii pensiei viitoare a acestora”, precizează studiul.

Și creșterea prețului la carburanți are un impact major asupra nivelului de trai al populației. Unul dintre autorii studiului, Radu Nechita, de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca spune că prin aplicarea unei formule de calcul a accizelor la carburanţi corelată cu cursul valutar se ajunge la creşteri de tarife, iar în aceste condiţii se ajunge într-un „cerc vicios care contribuie şi mai mult la scumpirea produselor şi serviciilor şi la pierderea puterii de cumpărare a românilor”.

„Taxele şi accizele aplicate producţiei, distribuţiei şi comercializării carburanţilor în România sunt responsabile pentru o parte însemnată a preţului plătit de consumatorii finali. Acciza pentru benzină este de 2.458,10 lei/tonă (1,89 lei/litru), iar acciza pentru motorină este de 2.052,89 lei/tonă (1,73 lei/litru). În data de 25 aprilie 2022, un litru de benzină costa „la pompă”, în medie, 7,84 lei, iar motorina 8,72 lei. Fără TVA şi fără accize, litrul de benzină ar fi costat 4,7 lei, iar cel de motorină 5,6 lei. Rezultă că nu mai puţin de 39% din sumele plătite pentru benzină, respectiv 36% din cele pentru motorină merg către bugetul de stat în contul TVA şi al accizelor”, arată studiul.

În cazul energiei, autorii studiului susţin că „situaţia generală, marcată de pandemia de Covid-19, penuria de gaz, adâncită de Gazprom în mod intenţionat începând din vara anului 2021, şi invadarea Ucrainei de către Rusia în luna februarie 2022, invocată de autorităţile din România, nu trebuie să folosească drept pretext pentru a ascunde acţiuni greşite ale guvernului”. Ei cataloghează drept „politici eronate” legea plafonării şi compensării.

„Având în vedere implicarea semnificativă a guvernului român în sectorul energetic, atât prin politica fiscală ostilă, cât şi prin deţinerea unor participaţii importante în companiile din domeniul energiei, acesta este probabil sectorul prin intermediul căruia Statul Român are cel mai mare impact asupra creşterii costului vieţii”, afirmă Christian Năsulea, profesor de Economie la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.

Prin acest studiu sunt propuse cinci soluţii care trebuie adoptate urgent pentru îmbunătăţirea situaţiei. Principalele recomandări se referă la simplificarea fiscalităţii, menţinerea facilităţilor fiscale pentru IMM, reducerea cheltuielilor bugetare, reducerea accizei la carburanţi şi a taxelor pe energie, reducerea poverii non-fiscale.

„Introducerea unei scheme progresive de impozitare a veniturilor ar complica şi mai mult lucrurile şi ar duce foarte probabil la o scădere a sumelor nete încasate prin impozitarea pe venit”, spun autorii studiului.

Aceştia susţin de asemenea că „ar fi o îmbunătăţire semnificativă faţă de situaţia curentă simpla respectare a articolului 4 din Codul Fiscal, potrivit căruia eventualele modificări intră în vigoare la data de 1 ianuarie şi rămân neschimbate cel puţin pe parcursul acelui an”.

Studiul „Politicile eronate ne scumpesc viaţa” analizează Indicele total al Preţurilor de Consum (IPC), care a crescut cu 17,45% în intervalul aprilie 2020 - aprilie 2022, de aproape două ori mai mare decât media din Uniunea Europeană (10,29%).

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani