Românii o duc tot mai greu. Studiu Eurostat: Un român din trei trăiește la limita sărăciei

×
Codul embed a fost copiat

Trăim în țara cu cel mai mare risc de sărăcie din întreaga Uniune Europeană, arată un studiu Eurostat. Un român din trei trăiește la limită, chiar dacă are un loc de muncă.

Mai mult, țara noastră rămâne campioana la numărul de locuințe fără apă curentă sau toaletă la mare distanță de alte state.

Raportul Eurostat a fost lansat la Bruxelles, de către Comisia Europeană. Aceasta oferă o privire de ansamblu asupra progreselor înregistrate de Uniunea Europeană în ceea ce privește dezvoltarea durabilă. Datele statistice ne dezvăluie și nivelul de trai din fiecare țară. Din păcate, România se confruntă cu mari probleme în ceea ce privește calitatea vieții.

Potrivit Eurostat, românii muncesc din greu, dar calitatea vieții este mult sub ceea ce europenii consideră a fi un trai decent. Un singur exemplu: un sfert dintre români nu au nici astăzi apă curentă sau toaletă, în interior. Comisia Europeană a recomandat României o serie de măsuri economice și a subliniat că fondurile europene sunt esenţiale pentru creşterea nivelului de trai.

Românii o duc tot mai greu

În 2021, aveam cel mai mare risc de sărăcie din Uniune. În jur de 35 la sută din populație supraviețuia, de la o zi la alta. Asta în timp ce în întreaga Uniune Europeană se înregistrau progrese.

Citește și
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

La ţară riscul de sărăcie atinge jumătate din populație. Diferența dintre nivelul de trai de la sat față de cel de la oraș este cea mai mare din Uniunea Europeană.

Grav este că și nici cei care au un loc de muncă nu o duc prea bine, potrivit studiului. Peste 15 la sută dintre angajații români sunt expuși riscului de sărăcie. Avem cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Este adevărat, mulți sunt slab pregătiți.

Conform datelor Comisiei Europene, adulții din România sunt la coada clasamentului Uniunii în ceea ce privește abilitățile digitale de bază, adică nu ştiu să lucreze pe un calculator, de exemplu. În plus, suntem în top şi la tinerii care nu sunt angajați. Pratic, 20 la sută dintre aceştia nu urmează cursuri de formare profesională sau orice altă formă de pregătire.

În raportul Comisiei Europene, avem și cele mai proaste condiții de locuit. Fie nu avem unde să stăm, fie mulți au parte de condiţii precare, insalubre sau supraglomerate. Mai mult, peste 21 la sută la sută dintre oameni nu au acces la instalaţiile sanitare de bază. Media Uniunii este de sub 1 la sută.

Autoritățile de la Bruxelles susțin că trebuie să investim și să atragem cât mai multe fonduri europene.

Veerly Nuyts, purtător de cuvânt Comisia Europeană: "România trebuie să accelereze implementarea Planului Naţional de Rezilienta şi Redresare pentru că sunt întârzieri la anumite reforme şi investiţii şi tocmai de aceea aceste întârzieri trebuie corectate pentru ca Planul Naţional de Rezilienta şi Redresare trebuie implementat până la sfârşitul lui 2026. De aceea încurajam România să implementeze toate reformele şi investiţiile care sunt foarte importante”.

România are de accesat din PNRR peste 29 de miliarde de euro, însă până acum, autoritățile au primit doar prima tranșă, de 6 miliarde de euro.

Funded by the European Union
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Schimbare radicală la tinerii generației Z. Creșterea cu 48% a interesului pentru pensia privată și siguranța la bătrânețe
Schimbare radicală la tinerii generației Z. Creșterea cu 48% a interesului pentru pensia privată și siguranța la bătrânețe

Speriați de inflație și tot mai preocupați de siguranța zilei de mâine, mulți români se gândesc la vârsta pensionării încă de tineri. Și încep să cotizeze la pilonul 3 de pensii în număr tot mai mare.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.  

România are tot mai puțini copii. Anul trecut s-a înregistrat cel mai mic număr de nou-născuți din 1930 încoace
România are tot mai puțini copii. Anul trecut s-a înregistrat cel mai mic număr de nou-născuți din 1930 încoace

Numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-17 ani care aveau domiciliul în România, la 1 ianuarie 2024, a fost de 3,796 milioane, în scădere cu 80.700 comparativ cu perioada similară din anul anterior, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.