România ar putea aplica "regula treimii" în privința relaxării după 15 mai. Ce presupune

×
Codul embed a fost copiat

România se apropie de 12.000 de cazuri de infectare cu COVID-19. Numărul deceselor a urcat la 685, iar săptămânile următoare pot atârna greu în evoluția epidemiei.

Lumea a acceptat că 1 Mai pică, în acest an, sub incidenţa Stării de Urgenţă, și și-a îndreptat speranțele către data de 15. Când autoritățile, în frunte cu președintele, au anunțat o oarecare relaxare.

Ideea este că există două tabere. Cea a oamenilor obosiţi de atâta izolare şi a celor care au mici afaceri: restaurante, frizerii, saloane, cabinete stomatologice, care s-au văzut fără serviciu, pe de o parte şi, pe de altă parte, tabăra autorităţile care vor şi trebuie să ţină epidemia în frâu, pe cât posibil.

Da, toate lumea ar vrea să se poată plimba în parc, să se tundă, să facă măcar un pic din lucrurile normale de odinioară, dar, dacă relaxarea este totală, epidemia poate lovi şi mai tare.

Ce ştim sigur, este faptul că săptămâna viitoare ni se va spune dacă, ce şi când exact urmează să ni să permită. Şi mai ştim sigur că fiecare măsură va fi luată la interval de două săptămâni şi evaluată, apoi, atent.

Citește și
panou publicitar medici
Primăria Capitalei vrea eliminarea unor panouri publicitare ”jignitoare”, care imită icoanele
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Este posibil să urmăm exemplul altor ţări europene, care merg pe regulă treimii. Nu mai mult de trei persoane într-un grup, nu mai mult de o treime din scaunele de la restaurant ocupate, nu mai mult de o treime din locurile din sala de cinema vândute şi tot aşa.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Cum ar putea pandemia de COVID-19 să ducă la o creştere cu peste 50% a deceselor de cancer
Cum ar putea pandemia de COVID-19 să ducă la o creştere cu peste 50% a deceselor de cancer

Restricţiile impuse în Marea Britanie din cauza pandemiei de COVID-19 ar putea duce la 18.000 de decese suplimentare de cancer anul următor, din cauza lipsei diagnosticării şi amânării tratamentelor.

Primăria Capitalei vrea eliminarea unor panouri publicitare ”jignitoare”, care imită icoanele
Primăria Capitalei vrea eliminarea unor panouri publicitare ”jignitoare”, care imită icoanele

Primăria Capitalei a anunțat miercuri, printr-un comunicat de presă, că va cere firmelor de publicitate care au permis amplasarea unor panouri ”jignitoare” în București să le înlocuiască cu altele, care să nu ”lezeze credința trecătorilor”.

Coronavirus România, 29 aprilie. 693 de decese şi 11.978 persoane infectate
Coronavirus România, 29 aprilie. 693 de decese şi 11.978 persoane infectate

Coronavirus România, 29 aprilie. Potrivit celui mai recent bilanţ oficial, în ţara noastră sunt 11.978 persoane infectate cu coronavirus, iar numărul deceselor a ajuns la 693.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.