O închisoare a fost bombardată în Ucraina. Ce spune Kievul despre atac

Atacul ar fi fost ordonat de șeful Grupului de mercenari Wagner

Separatiștii susțin că ucrainenii ar fi vrut să-i împiedice criticile la adresa guvernului de la Kiev. Ucraina, însă îi acuză pe ruși că ar fi vrut să ascundă torturile, iar un alt scenariu este că atacul ar fi fost ordonat de șeful Grupului de mercenari Wagner, pentru a ascunde deturnarea fondurilor alocate pentru întreținerea prizonierilor de război.

Moscova susține că tirurile unui sistem de artilerie Himars au lovit închisoarea situată la aproximativ 30 de kilometri sud-vest de Doneţk. Separatiștii pro-ruși le țin, firește, isonul.

Darya Morozova, Avocatul Poporului pentru drepturile omului pentru autodeclarată Republică Populară Donețk: „Ucraina a vrut anume să distrugă dovezile propriilor crime de război comise în Donbas”.

Citește și

Ucraina cere ONU şi Crucii Roşii să investigheze la uciderea prizonierilor de război

De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

În schimb, Statul Major General ucrainean acuză forțele ruse că au comis o operațiune sub steag fals, ca să acopere tortura aplicată prizonierilor, să compromită aprovizionarea cu arme occidentale, să discrediteze forțele Kievului și să alimenteze tensiunile din societatea ucraineană.

Volodimir Zelenski, președintele ucrainean: „A fost o crimă de război comisă deliberat de ruși, o ucidere în masă intenționată a prizonierilor de război ucraineni”.

„Act terorist” deliberat al Rusiei

Analiza pagubelor, conversațiile interceptate între militarii ruși, lipsa de bombardamente raportate în Olenivka și absența victimelor în rândul personalului rus, toate acestea indică un „act terorist” deliberat al Rusiei, argumentează Kievul. Fără a tranșa natura atacului ori responsabilitățile, Institutul american pentru Studiul Războiului apreciază că pagubele de la închisoare nu par să fi fost produse de lansatoarele de rachete trimise de americani. Scena sugerează mai degrabă un pârjol, majoritatea victimelor fiind carbonizate.

În altă ordine de idei, șeful diplomației americane a discutat, vineri seară, prin telefon, cu omologul lui rus, pentru prima oară după izbucnirea războiului din Ucraina. Principalul subiect a fost schimbul de prizonieri, în cadrul căreia Washingtonul l-ar preda pe traficantul de arme Viktor Bout în schimbul a doi americani.

Antony Blinken, secretar de stat al SUA: „Am avut o discuție sinceră și directă. Am insistat că Moscova să accepte propunerea substanțială facută de noi în schimbul eliberării lui Paul Whelan și a lui Brittney Griner. De asemenea, i-am spus răspicat ministrului de externe Lavrov că, în lumina recentelor declarații venite de la Kremlin cu privire la planul de a anexa noi teritorii ale Ucrainei, comunitatea internațională nu va recunoaște niciodată asemenea anexări și va impune costuri suplimentare asupra Rusiei dacă merge mai departe cu acest plan”.

Nou apel de recrutări al Rusiei

Dar nimeni nu-și mai face iluzii că rușilor le-ar păsa de ce cred occidentalii. De la Cercul Arctic, până în Urali și în Orientul Îndepărtat al Rusiei, s-a lansat un nou apel de recrutări, mizând atât pe patriotismul, cât și pe sărăcia rușilor. Nu se cere experiența militară relevantă. Analiștii estimează că peste 30.000 de voluntari ar putea fi mobilizați pentru a suplimenta forțele rusești, epuizate de cinci luni de luptă.

„Rusia nu mai are forță în acest război, a pierdut zeci de mii de soldați, folosește arme din epoca sovietică. Rusia nu va câștiga acest război nedrept”, declară șeful agenției britanice de informații externe MI6, Richard Moore.

În schimb, forțele Kievului primesc echipamente moderne de la aliații occidentali. Sistemul britanic este un vehicul cu șenile proiectat să țină pasul cu tancurile pe teren accidentat, fiind așadar mai lent decât lansatoarele americane Himars.

După o așteptare de trei luni, în Ucraina au ajuns și primele transportoarele blindate americane M113A3. Cu o capacitate de 11-13 militari în funcție de model, aceste vehicule au participat la toate conflictele majore la care au fost implicate Statele Unite în ultimii 50 de ani. Ucrainenii încep să folosească și transportoarele blindate VAB furnizate de Franța, în care încap 10 militari.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani