Lege spre promulgare: Cine înjură partide sau oameni politici și îndeamnă la violență ar putea fi condamnat la închisoare
Cine înjură în spațiul public partide sau oameni politici și îndeamnă la violență ar putea fi condamnat la închisoare.
Pedeapsa se aplică însă pentru orice incitare la ură împotriva unor persoane sau grupuri de persoane pe criterii de rasă, sex, boală, etnie, avere sau chiar apartenență politică. Și până acum aceste fapte puteau fi sancționate, cel puțin în teorie. Dar în realitate, în ultimul an nu a fost dată nicio amendă penală sau vreo condamnare pentru aceste infracțiuni.
În urmă cu trei ani, când românii și etnicii maghiari s-au îmbrâncit în cimitirul din Valea Uzului și mai multe morminte au fost vandalizate, unul dintre mesajele afișate a fost ”Afară cu ungurii din țară”. O lozincă pe care parchetul nu a considerat-o incitatoare la ură, așa că a clasat dosarul penal. În ultimul an, au fost 175 de plângeri penale pentru astfel de fapte, dar n-a fost dată nicio condamnare la închisoare sau amendă penală.
Așa că parlamentarii au schimbat legea și au introdus explicit lista de criterii în baza cărora cineva poate fi sancționat penal.
Astfel, dacă cineva, pe stradă, în presă sau pe rețelele de socializare, incită la ură, violență sau discriminare pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere sau boală - poate fi pedepsit cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Asta nu înseamnă însă că orice critică sau chiar injurie ar urma să fie pedepsită.
Laura Vicol, deputat PSD: ”Sunt mândră că fac parte din așa zisa ciumă roșie. Atâta vreme cât aceste afirmații sunt făcute fără să incite la ură, nu e infracțiune. Când vine cineva la mine și mi spune că te omor pe tine și pe familia ta că ești PSD-istă, asta e incitarea la ură și e infracțiune”.
Opoziția este însă de părere că noua formă a legii încalcă libertatea de exprimare.
Mihai Badea, deputat USR: ”Sunteți pe cale să legiferați un delict de opinie. Practic orice critică mai substanțială pe care un jurnalist sau un cetățean obișnuit ar aduce-o unui partid sau unui politician, ar fi considerată infracțiune și pedepsită ca atare. Nesocotiți nu doar dreptul la liberă exprimare”.
Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării subliniază însă că între o părere și un apel care incită la ură este o diferență.
Asztalos Csaba, președinte CNCD: ”Orice critică care nu incită și nu generează un pericol imediat la adresa unei persoane sau a unei comunități, pe considerentul că persoana respectivă sau comunitatea face parte dintr-un grup pe un anumit criteriu, nu intră sub această incidență. Este libertate de exprimare, dar nu e un drept absolut, comportă responsabilități”.
Cele mai frecvente cazuri de incitare la ură au fost împotriva romilor și a minorităților sexuale. Legea a fost adoptată ca urmare a unei decizii europene și a mers la promulgare la președintele Klaus Iohannis.
 (5).webp)
