Începe imunizarea românilor cu vaccinul Moderna. „Nu este o negociere ca la piaţă sau un magazin”
''Vaccinarea nu este o negociere ca la piaţă sau un magazin, de unde să ne alegem ce produse vrem.'' O spun coordonatorii campaniei de imunizare, care subliniază încă o dată că românii nu au posibilitatea să îşi aleagă vaccinul.
Pe lângă serurile ''Pfizer BioNTech'' şi ''Moderna'', care au ajuns deja în ţară, în câteva zile ar trebui să primim şi prima transă, de 200 de mii de doze, din vaccinul produs de Universitatea Oxford - ''Astra Zeneca''. Diferenţele dintre cele 3 seruri nu sunt mari, însă este important ca cele cu eficacitatea cea mai mare să fie administrate persoanelor vulnerabile.
Până acum, românii au fost imunizaţi cu Pfizer, de joi începe imunizarea cu vaccinul ''Moderna'', iar de pe 15 februarie şi cu cel de la ''Astra Zeneca''. Iar mulţi se întreabă care dintre aceste vaccinuri este mai eficient.
Vaccinurile de la Pfizer şi Moderna sunt asemănătoare atât ca tehnologie de producţie, cât şi în ceea ce priveşte specificaţiile. Ambele sunt obţinute prin metoda ARN mesager. Conform studiilor clinice, Pfizer are o eficacitate de 95%, rapelul se face la 21 de zile, este recomandat celor care au împlinit deja 16 ani şi trebuie depozitat la -80 de grade Celsius. În cazul serului de la Moderna eficacitatea este de 94,1%, rapelul este la 28 de zile, se administrează de la 18 ani în sus şi se poate menţine la o temperatură de -20 de grade.
Vaccinul produs de Astra Zeneca are o eficacitate de 60%, la persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani, iar rapelul se poate face între 4 şi 12 săptămâni.
Medicii spun că dorinţa oamenilor de a spune că vor vaccinul Pfizer în detrimentul celui de la Moderna se bazează în special pe faptul că este primul ser utilizat.
Pe de altă parte, nici tehnologia prin care a fost dezvoltat vaccinul Astra Zeneca nu este foarte nouă, spun specialiştii. Un ser anti Ebola, bazat pe un vector viral nereplicativ, a fost deja aprobat în Europa.
Practic, este folosit un adenovirus pentru a transporta un fragment din informația genetică a virusului SARS-CoV-2 în celule, care apoi sintetizează proteina conţinută de coronavirus. În organism intervine procesul de apărare şi apar anticorpii. Mai târziu, când persoanele vaccinate se îmbolnăvesc de COVID, organismul va recunoaşte pericolul şi va fi pregătit să se apere.
Tocmai de aceea specialiştii spun că cel mai probabil nu va mai trebui să ne vaccinăm în toamna sau anul viitor.
Acum însă, oamenii nu pot alege între aceste seruri, chiar dacă şi-ar dori o anumită formula.
Călin Alexandru, reprezentant DSU în CNCAV: „Vaccinarea nu este o chestiune cum este cumpărătura în care poţi să ţi alegi. Este o politică de sănătate publică care se desfăşoară după nişte reguli care sunt în primul rând medicale. Nu nu este obligatorie, dar se realizează după nişte reguli. Dacă nu accepţi regulile poţi să nu te vaccinezi.”
Dr. Andrei Anastasiu, medic de familie: „Cel de la AstraZeneca e posibil să îl facem şi noi la cabinet şi mi-aş dori pentru că ne-ar uşura munca foarte mult, ar fi mult mai simplu să-i sunăm direct pe pacienţi. În ceea ce priveşte celelate vaccinuri, celelalte două au eficiență similară.”
Medicii din centrele de vaccinare sunt cei care pot recomanda ce ser se potriveşte fiecăruia pe baza răspunsurilor din formularele de triaj. Dar trebuie să ţină cont de un alt aspect foarte imprtant: numărul de doze disponibile pentru că rapelul trebuie făcut obligatoriu cu acelaşi ser cu care s-a făcut prima injectare.
România va primi şi vaccinuri de la Curevac şi Jonhson & Jonshon atunci când vor fi autorizate de Uniunea Europeană.
 (5).webp)
