Guvernanții împart bugetul țării. Ce se va întâmpla cu pensiile
Cu visteria mai goală ca în alți ani, guvernanții împart în aceste zile bugetul țării.
Premierul Florin Cîțu anunță că nu mai vrea ca instituțiile publice să fie conduse de directori aleși pe viață, iar unele dintre sporurile bugetarilor nu vor mai primi finanțare. Premierul nu a spus clar nici dacă va majora sau nu pensiile.
Legea prevede că acestea ar trebui să crească cu opt procente în acest an, doar că liberalii vor să o modifice.
Potrivit calendarului impus de lege, în 2021 guvernul ar trebui din nou să majoreze pensiile. Executivul lucrează pe două scenarii – fie o indexare a punctului de pensie cu rata inflației, adică cel mult trei procente, fie o majorare cu opt procente din septembrie.
Kelemen Hunor, vicepremier: ”Creșterea va fi între 8-10%, trebuie să așteptăm decizia colegilor".
Deocamdată, premierul spune doar că nu sunt îndeajuns de mulți bani.
”Florin Cîțu, prim-ministru: În acest buget, costurile cu pensiile cresc deja cu aproape 8 miliarde de lei față de anul trecut, plus o creștere de la alocații de 3 miliarde.
Reporter: Vor fi indexate pensiile cu nivelul inflației?
Florin Cîțu: Se aplică legea în vigoare”.
Surse politice susțin că o majorare a pensiilor așa cum este prevăzută în lege ar atrage sancțiuni din partea Comisiei Europene și ar scădea ratingul de țară al României.
Deficit bugetar estimat la 7% din PIB
De altfel, bugetul țării este subiect de analiză în interiorul coaliției de guvernare. Ca în fiecare an când se împart banii țării, parlamentarii au pregătit o listă întreagă de proiecte - drumuri, canalizări, biserici pentru care cer fonduri de la stat.
Dan Barna, președinte USR: ”O parte dintre ele se vor găsi în propunerile venite de la ministere, o altă parte vor fi subiect de amendamente în Parlament".
Guvernul a cerut o analiză privind toate posturile de la stat, dar și a atribuțiilor și sporurilor aferente.
Florin Cîțu, prim-ministru: "Sunt mai multe variante. De exemplu o rotaţie – să nu mai rămână aceeaşi poziţie de 20 de ani de zile, după un mandat sau două mandate de director general în funcţie să trebuiască să schimbi locul în altă parte".
Adrian Codîrlașu, vicepreședinte Asociația Analiștilor Financiari: ”Cheltuielile au crescut substanțial, dată fiind criza sanitară. Mai mult, cheltuielile suplimentare sunt necesare pentru a reporni economia, este esențial să arătăm un trend de reducere a deficitului bugetar pentru a ne menține rating-ul recomandat investițiilor".
Guvernul estimează pentru acest an un deficit bugetar de 7% din Produsul Intern Brut, adică statul ar urma să cheltuiască cu 78 miliarde de lei mai mult decât va încasa.
 (5).webp)
