Frauda alimentară ia amploare. Producătorii folosesc ingrediente ieftine, dar pe ambalaj notează altceva și le vând mai scump

Și la noi, inspectorii sanitari au demarat mai multe controale pentru a verifica dacă produsele alimentare conțin ingredientele de pe etichetă și nu unele de calitate inferioară.

Anul trecut, o anchetă la nivel european derulată de Europol a descoperit zeci de mii de tone de asemenea produse, inclusiv în România. De la miere și carne, până la bulion, lactate ori cafea, producătorii au folosit ingrediente ieftine, dar pe ambalaj au notat că sunt de calitate și au cerut bani pe măsură.

În laboratoarele acreditate din toată țara ajung și alimente suspecte, spun autorităţile. Inspectorii sanitari au declarat că au găsit la vânzare produse care le-au ridicat suspiciuni, mai multe cazuri față de anii trecuți. Așa că le-au dus la analizat. Procedura e însă greoaie și scumpă, pentru că trebuie testat fiecare ingredient.

Nastasia Belc, directorul Institutului de Cercetare pentru Bioresurse Alimentare: „Am avut odată o situație în care am cumpărat cacao, noi, pentru stația pilot, și am văzut că nici nu mirosea, arăta ciudat, și am făcut noi analizele și am văzut că mai repede era grâu prăjit și măcinat decât cacao. Și la bulion poate fi o pastă de roșii bună, e cu 24% pastă. Poate să spună că e cu 24% și să nu fie. Iarăși, e o fraudă. Și să fie amidon modificat sau alte substanțe. Au fost fraude la sucuri, care chipurile sunt naturale.”

Citește și

De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Responsabilii spun că aceste alimente nu fac rău, doar că nu au în compoziţie ingredientele pentru care plătim. Pe lista celor care pot fi în această situaţie se regăsesc uleiul de măsline, peștele, produsele cu certificare bio, ceaiul, cafeaua, condimentele ori vinurile.

Un producător poate frauda prin mai multe moduri: fie strecoară în produs ingrediente care nu sunt trecute și pe etichetă, fie înlocuiește anumite ingrediente cu unele mai ieftine. De exemplu, în loc de grăsime animală, folosește grăsime vegetală. Sau în loc de unt, pune margarină.

Gabriela Gîrboan, specialist în siguranța alimentară: „Frauda alimentară înseamnă întotdeauna intenție, intenția de a înșela pentru a avea câștiguri financiare mai mari. Nu întotdeauna înseamnă o afectare a produsului alimentar din punct de vedere a siguranței alimentare. Nu afectează sănătatea, dar ne scoate bani din buzunar. Plătesc mai mult pentru un produs care nu este cel declarat pe etichetă.”

De altfel, România a fost vizată anul trecut și de o anchetă derulată de Europol în 26 de țări din Uniunea Europeană. În urma acțiunii au fost depistate, în total, 27.000 de tone de alimente contrafăcute.

Alin Mituță, europarlamentar în Comisia pentru Agricultură: „România a fost una din țările în care au circulat alimentele acestea. Sunt foarte diverse. Pot să meargă de la miere contrafăcută, aici vorbim mai ales de adăugarea de zahăr. Poate să meargă până la partea de ulei, uleiul de măsline în mod special, carne.”

Pentru că acest fenomen, numit de experți „fraudă alimentară” a luat amploare, Comisia Europeană taxează drastic producătorii care pun la vânzare alimente contrafăcute. În România amenzile pot ajunge până la 40.000 de lei.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani