Cine este Alex Bodi, reținut de DIICOT pentru că racola tinere pentru prostituție
Alex Bodi, fostul soţ al Biancăi Drăguşanu, a fost reţinut miercuri seara de procurorii DIICOT Craiova pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane şi şantaj.
Este vorba despre un dosar în care mai mulţi interlopi sunt acuzaţi că recrutau tinere pentru prostituţie prin metoda "loverboy".
Potrivit unor surse judiciare, Alex Bodi a recrutat mai multe tinere pe care le-a obligat să se prostitueze, el fiind acuzat şi de o infracţiune de şantaj, scrie Agerpres.
Ofertele de Black Friday de la eMAG, actualizate în timp real. LIVE BLOG
El este bănuit că era mâna dreapta a unui cunoscut lider interlop - șeful grupării infracționale - Adrian Tâmplaru, reținut și el miercuri seară de DIICOT.
Adrian Tâmplaru - fost locotentent al temutului interlop Ion Clămparu - este nașul de cununie al lui Alex Bodi, potrivit ziare.com.
Alex Bodi a devenit cunoscut după ce s-a căsătorit cu Bianca Drăgușanu, o figură cunoscută în lumea mondenă. Cei doi au divorțat în prima parte a acestui an.
Alex Bodi s-a născut la Mediaș și a plecat în Spania la vârsta de 18 ani, împreună cu familia.
Acolo el a jucat fotbal și a fost lucrător în construcții, iar banii strânși i-a investit într-un club din Spania. La acea vreme el început să intre în afaceri ilegale - vindea aur cu acte false - și a pierdut toți banii strânși, scrie Libertatea.
Bodi a început ulterior să vândă mașini, iar de atunci veniturile i-au crescut constant.
Potrivit aceleiași surse, Alex Bodi a lucrat pentru un milionar din Croația, care deține mai multe mine de aur în Africa și are și o companie cu sediul la Stuttgart.
Tinere violate, bătute și vândute
Conform unui comunicat al DIICOT, din datele existente, s-a stabilit că, la scurt timp după destructurarea unei grupări specializate în traficul de persoane şi proxenetism, condusă de un membru marcant al lumii interlope, unul dintre “locotenenţii” acestuia, în timp ce era închis într-un penitenciar, în perioada 2008 - 2011, împreună cu alţi trei deţinuţi au folosit reţelele de socializare în scopul recrutării unor tinere care practicau prostituţia şi, inducându-le în eroare, fie cu promisiunea unui viitor comun (metoda "loverboy"), fie cu identificarea unui loc de muncă avantajos, respectiv profitând de starea lor de vulnerabilitate - situaţie materială precară, naivitate, lipsă de educaţie -, le-au convins să se prostitueze în beneficiul lor.
Sub coordonarea liderului, s-au pus bazele unei grupări infracţionale specializate, în principal, în traficul de persoane, trafic de minori şi proxenetism şi, în secundar, în şantaj, consecinţă a plăţii unor taxe de protecţie.
După ce au ieşit din penitenciar, în scurt timp, la gruparea infracţională au aderat alţi 12 suspecţi, împreună cu care au recrutat şi alte victime, le-au transportat şi adăpostit în state occidentale - Germania, Spania, Italia, Marea Britanie, Elveţia - şi le-au constrâns să practice prostituţia în favoarea lor, în diverse cluburi de profil. După ce erau transportate în străinătate, tinerele care refuzau să se prostitueze erau sechestrate şi supuse unor violenţe extreme, chiar şi violuri, pentru a fi determinate să nu mai opună rezistenţă, arată procurorii.
În cele mai multe cazuri, victimele au fost ţinute în imobile închiriate de către liderul grupării, au fost transportate zilnic la locurile unde erau obligate să practice prostituţia, erau permanent controlate şi supravegheate, iar sumele de bani erau luate în totalitate de membrii grupării.
În urma cercetărilor s-a stabilit faptul că tinerele au fost exploatate cu precădere în cluburi de noapte sau locaţii închiriate în oraşele Berlin, Bonn, Stuttgart şi Frankfurt (Germania), dar şi pe teritoriul altor state europene (Italia, Spania, Marea Britanie, Cehia, Elveţia, Austria).
Procurorii susţin că unele tinere au fost vândute altor traficanţi, persoanele care le-au preluat primind şi informaţii în legătură cu victima, comportamentul acesteia pe perioada cât a fost exploatată, informaţii despre familie, pentru a fi şantajată, exploatată şi controlată mai uşor.
Potrivit DIICOT, au fost şi situaţii în care făptuitorii nu au mai reuşit să deţină controlul asupra victimelor, chiar şi după aplicarea unor corecţii fizice, caz în care, pentru a le determina să nu fugă sau să revină la domiciliile lor din ţară, le-au solicitat diferite sume de bani pe care victimele nu au avut posibilitatea să le achite, fiind, astfel, obligate să continue activitatea de prostituţie.
O mare parte din sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei au fost investite de liderul grupării în diverse imobile din ţară şi străinătate.
Pe de altă parte, liderul acestei grupări obişnuia să perceapă victimelor taxe de protecţie pentru desfăşurarea unor activităţi licite/ilicite, "locotenenţii săi" recurgând, deseori, la şantaj pentru colectarea acestora. Taxele erau colectate cu ocazia unor petreceri.
 (5).webp)
