Prea puțini tineri muncesc în timpul școlii sau la facultate, în România. Există o explicație „balcanică”

×
Codul embed a fost copiat

Doar 2,5% dintre elevii şi studenţii români lucrează în timpul şcolii, în condiţiile în care media Uniunii Europene este de 18 procente.

Comparativ, în Olanda peste jumătate dintre cei care au între 15 şi 24 de ani muncesc şi merg la cursuri în acelaşi timp. Specialiştii spun că în ţările balcanice, mentalitatea transmisă de familii este că un loc de muncă nu este necesar, atâta timp cât părinţii au o situaţie materială bună.

Legislaţia din România îţi permite să te angajezi, cu normă redusă, de la 16 ani, urmând ca de la 18 să poţi opta pentru o normă întreagă, într-o varietate de domenii. Doritorii sunt însă foarte puţini.

Reporter: De ce crezi că elevii şi studenţii romani sunt reticenţi la ideea de a lucra în timpul studiilor?

Tânăr: „Păi nu cred că ni se prezintă aceste idei la şcoală şi liceu, nici acasă, părinţii nu prea încurajează asta.”

Citește și
targ joburi
Piața muncii își revine după pandemie. Ce posturi sunt disponibile și în ce domenii au crescut salariile
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Mulţi nu au timpul necesar, sau sunt întreținuți în continuare de către părinţi, de acasă.

„Presupun că majoritatea sunt leneşi, probabil le dau părinţii bani, aşa că nu cred că au nevoie”, consideră altcineva.

„Am încercat dar nu am fost angajată. Am încercat la un restaurant să devin ospătar dar nu, nu am reuşit”, explică o tânără.

Mentalitatea noastră este una din cauzele pentru care elevii şi studenţii nu îşi pun problema unui loc de muncă pentru a avea bani de buzunar.

Specialist Resurse Umane: „Sunt țari în care, indiferent de situația materială, tânărul va trebui să muncească pentru bani de buzunar. Şi România, nu doar România, toată zona Balcanilor, în care daca părinţii pot să îşi permită, îl vor susţine să îşi facă studiile....lipsesc consilierii în carieră, tinerii, elevii, nu au de unde să ştie ce joburi, ce meserii, ce ar putea să facă.”

Massimo studiază arhitectura şi este în anul 4 de facultate. Lucrează de peste 2 ani la o librărie şi ajuta la componenta de grafica.

Massimo Tăzlăuanu, student: „În momentul de faţă sunt remote, lucrez part-time, am fost până în momentul de față full-time, dar acum încep facultatea, e nevoie sa trec la part time. Am mai lucrat şi înainte să încep facultatea, acum fiind nevoit, trebuie să mă şi ajut, am nevoie de un venit”

Reporter: Crezi că îţi afectează studiile faptul că munceşti în acelaşi timp?

Massimo: „Nu neapărat, pentru că ştiu cum să le împart”

Elev: „M-am gândit, da, să fac şi eu nişte bani, poate să nu mai cer părinţilor, poate îmi iau ceva cu ei. Fiind la început, m-am gândit să tund iarba sau să ajut pe cineva”.

„Mă gândesc că poate anul viitor pot să fac babysitting” spune altcineva.

Ana Bulai, sociolog: „Un tânăr renunţă la confortul lui pentru că are să demonstreze ceva, un motiv de mândrie, vrea să arate familiei, iubitei, societăţii că este demn să fie luat în seamă într un sistem de valori, dacă acest sistem de valori nu există, el nu mai vrea să demonstreze nimic, nimănui.”

Ana Visian, manager marketing platformă de joburi: „La joburile part-time, pot să înceapă salariile şi de la 300-400 euro, dar veniturile tale pot creşte. Dacă alegi un job full-time, lucrurile se schimbă”.

Pe de altă parte, în ultimul an, numărul tinerilor care vor să plece din ţară s-a triplat, arată rezultatul barometrului "Insights PulseZ. Fetele își doresc mai mult decât băieții să plece, iar pe grupe de vârstă, cei din categoria 16-18 ani sunt cei mai deciși.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Cine sunt tinerii care au salarii de cinci ori mai mari decât cele din țară. Ce domeniu de activitate au
Cine sunt tinerii care au salarii de cinci ori mai mari decât cele din țară. Ce domeniu de activitate au

Peste 20 de mii de tineri din România lucrează în prezent pentru companii mari din vestul Europei sau din Statele Unite. Mulți dintre ei s-au întors aici din cauza crizei sanitare, dar îşi continuă colaborarea cu multinaționalele.

Piața muncii își revine după pandemie. Ce posturi sunt disponibile și în ce domenii au crescut salariile
Piața muncii își revine după pandemie. Ce posturi sunt disponibile și în ce domenii au crescut salariile

După pandemie și multe locuri de muncă pierdute, iunie a fost luna cu cele mai multe posturi disponibile din ultimul an, semn că piața își revine, spun reprezentanții unei platforme de joburi.

Cerere uriașă pentru posturile de curieri. Până la cât pot ajunge câștigurile pe lună
Cerere uriașă pentru posturile de curieri. Până la cât pot ajunge câștigurile pe lună

Curierii au fost printre cei mai solicitați angajați anul trecut, iar tendința se menține. Câștigurile de până la 6 mii de lei pe lună, îi atrag pe tineri, care se împart între școală și jobul- part time.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.