Piscicultorii români trebuie să dea înapoi zeci de milioane de euro, primiți cu acte în regulă de la UE: ”E o nebunie”

×
Codul embed a fost copiat

Peste 80% dintre fermierii care au luat bani europeni ca să își doteze și dezvolte fermele piscicole, din 2014 încoace, trebuie să dea o parte din bani înapoi. Ghidul după care le-au fost aprobate sumele a fost greșit.  

Și vorbim de zeci de milioane de euro. Paradoxal, în toată această perioadă, spun agricultorii, afacerile au fost monitorizate de instituțiile abilitate, inclusiv de specialiști ai Comisiei Europene, și date chiar exemplu de bune practici.

Dorin Crizbășan administrează o afacere piscicolă în județul Brașov. A accesat fondurile încă de la început, din 2014. A garantat cu imobile ca să poată primi banii europeni cu care și-a dezvoltat vizibil afacerea.

În jurul bălților cu pește a construit un restaurant, a ridicat diguri, a introdus conducte de apă și a montat panouri fotovoltaice. A fost dat exemplu de autorități de mai multe ori. Până într-o zi, când a primit înștiințare că proiectele au fost greșite și trebuie să dea bani înapoi.

Dorin Crizbășan, directorul unei afaceri piscicole: ”În jur de un milion și jumătate de euro. Timp de 7 ani de zile, nimeni nu a spus nimic. S-a terminat perioada de implementare, după care, dintr-o dată, a apărut această nebunie. Au fost declarate proiecte de succes, au fost mândria sectorului, iar astăzi suntem în situația în care nimeni nu mai vrea să își asume”.

Citește și
pește
Fermele piscicole, tot mai populare în România. UE pune la bătaie fonduri importante pentru cei care vor o astfel de afacere
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Cu el în barcă este și Mihai Mitrenca, un agricultor din Tulcea. Asta după ce și-a dotat ferma cu excavatoare, bărci și diverse utilaje cumpărate tot cu bani europeni.

Mihai Mitrenca, proprietariul unei ferme piscicole: Au început să ceară tot ce înseamnă aport în natură, dar cash.

Reporter: Ce înseamnă asta pentru dumneavoastră?

Mihai Mitrenca: Înseamnă undeva la 130, 140.000 de euro. În momentul în care primești procesul verbal, ai o lună la dispoziție să dai banii înapoi, nu există termen limită. Nu ai bani să-i dai? Vine Fiscul, îți pune poprire pe bunuri”.

Ministerul Agriculturii spune că statul va prelua plățile piscicultorilor afectați

Potrivit estimărilor, 80% dintre fermierii care au accesat bani europeni sunt nevoiți să dea înapoi sume care ajung și 4 milioane de euro de proiect. Totul pornește, spun cei din industrie, de la o interpretare greșită a regulamentului european.

Mai exact, în loc de finanțare europeană de 10 la sută, oamenii au primit până la 50 la sută din proiect.

George Ionescu, președintele Patronatului Peștelui din România: ”Instituțiile românești nu au avut mecanisme de control care să atragă atenția că ceva e greșit. Noi, normal, cu instituțiile noastre, avem patru rânduri de control la Ministerul Agriculturii. Trebuia să fim capabili să vedem că e o problemă”.

Mihai Leonov, subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii: ”Ce fac ei acum e o greșeală, vom pune totul în seama statului, să nu ajungă fermierii să plătească”.

În total, instituțiile europene trebuie să recupereze în jur de 30 de milioane de euro, însă cei din industrie estimează că pagubele provocate fermierilor vor depăși 100 de milioane de euro.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Cum au ajuns afacerile piscicole să înflorească în România. Crapul şi păstrăvul sunt cei mai consumaţi pești de apă dulce
Cum au ajuns afacerile piscicole să înflorească în România. Crapul şi păstrăvul sunt cei mai consumaţi pești de apă dulce

Deși consumul de pește este de cinci ori mai mic decât media europeană, peștele proaspăt este foarte căutat la noi.

Fermele piscicole, tot mai populare în România. UE pune la bătaie fonduri importante pentru cei care vor o astfel de afacere
Fermele piscicole, tot mai populare în România. UE pune la bătaie fonduri importante pentru cei care vor o astfel de afacere

„Are baltă pește”, spun cu mândrie tot mai mulți români, care și-au amenajat ferme piscicole. Producția crește de la un an la altul, iar autoritățile speră să nu mai depindem de import, măcar pentru crap și păstrăv.

Aproximativ 80% din peștele pe care îl mâncăm vine din alte ţări. De ce importăm atât de mult
Aproximativ 80% din peștele pe care îl mâncăm vine din alte ţări. De ce importăm atât de mult

80 la sută din peștele pe care îl mâncăm vine din alte ţări, deşi 30 de mii de hectare de ferme piscicole aflate în proprietatea statului sunt abandonate.

Cum sunt transformate amenajările piscicole în depozite de gunoaie în județul Dâmbovița
Cum sunt transformate amenajările piscicole în depozite de gunoaie în județul Dâmbovița

Depozite de gunoaie în locul unor amenajări piscicole. Asta au găsit, într-un control în apropiere de Găești, Dâmbovița, autoritățile de Mediu.

Prăbușirea industriei piscicole. Pescarii pleacă la salarii de zeci de ori mai mari afară
Prăbușirea industriei piscicole. Pescarii pleacă la salarii de zeci de ori mai mari afară

90% din peștele pe care îl mâncăm este importat, pentru că industria de profil a fost distrusă. Vapoarele de pescuit au fost vândute pe nimic, iar întreprinderile piscicole și-au închis porțile. Oamenii în putere au plecat în alte țări să muncească.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.