Marea Neagră, pe primul loc în topul celor mai poluate mări europene. Ce arată un studiu recent
Este Ziua Mondială a Apei, însă nu avem motive de sărbătoare. După ce o lume întreagă a aflat că Marea Neagră a ajuns coșul de gunoi al Europei, un studiu recent arată că nici râurile sau lacurile noastre nu sunt mai curate.
Din cauza deșeurilor, în multe locuri, apa este contaminată, iar plasticul înghițit de pești ajunge, în cele din urmă, la noi în organism.
Ce arată un studiu realizat de experți
Un studiu făcut de experții care au analizat probe din Lacul Siriu și Râul Buzău arată că, până și apele mai puțin atinse de oameni, ajung să fie pline de deșeuri. Dintre acestea, 70% sunt obiecte de plastic de unică folosință, tacâmuri și farfurii, din care peștii ajung să se hrănească, iar în final și noi.
Oana Ristea, șefa Laboratorului de Calitate a Apelor, Administrația Bazinală de Apă Buzău - Ialomița: „Studiile făcute în ultimii 15 - 20 de ani arată impactul acestui plastic, în special al macroplasticului. Fragmentele de plastic, care au fost identificate mai ales în organismele filtratoare, care se hrănesc filtrând apa, și ele sunt prima verigă din lanțul trofic. Și cine credeți că este în vârful piramidei trofice? Omul. Deci, acel fragement de microplastic din apă ajunge, în final, în farfuria noastră”.
Marea Neagră ocupă primul loc în topul celor mai poluate mări europene
Conform datelor organizației Greenpeace, jumătate din PET-urile vândute, nu ajung să fie reciclate. De exemplu, în 2016, în Europa, doar 31% din deșeurile de plastic colectate, au fost reciclate. De multe ori, însă, aceste lucruri ajung în apă. O pungă se va descompune complet în aproximativ 20 de ani, în timp ce un recipient din plastic va rezista peste 400 de ani. Până și o brichetă se va dezintegra complet în 100 ani.
În clasamentul Agenției Europene de Mediu, Marea Neagră ocupă primul loc în topul celor mai poluate mări europene. Studiile făcute de biologii marini arată că, în apele mării noastre, sunt de două ori mai multe deșeuri ca în Mediterană. În corpul unui pește prins pe litoralul românesc, a fost găsit un pahar de plastic întreg.
Dr. Luis Ovidiu Popa, directorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”: „În pescuitul sportiv se folosește în mod intenționat momeală, care e, de fapt, artificială pentru că peștii sunt păcăliți de aspectul plasticului, îl înghit, el rămâne în tubul digestiv, nu mai poate să fie eliminat, nu mai poate să fie tratat ca altă substanță organică. Delfinul respiră aer atmosferic, are nevoie să iasă la suprafță, dacă este prins într-o plasă de plastic aruncată în apă, se îneacă”.
Calitatea apei de la noi din țară a crescut în ultimii 10 ani doar cu 10%, din cauza investițiilor prea puține.
Valentin Krancevik, membru „Let's Do It România”: „Acum cu PNRR există niște promisiuni că vor fi implementate niște insule pentru luarea deșeurilor mari. Găsim în păduri și pe margini de ape multe canapele, multe fotolii, cabine de duș și multe alte deșeuri din gospodărie mari, pe care serviciile de salubritate nu le iau”.
Ana-Maria Agiu, specialist relații publice ANAR: „Apa consumată contaminată poate să afecteze sănătatea umană. Aici, colegii de la autoritățile de Sănătate Publică sunt cei care fac această corespondență între prezența bacteriilor în apă și în ce măsură ele pot afecta sănătatea umană. Aici vorbim, în primul rând, despre oamenii care au puțuri și foraje la țară și aici e foarte important ca ei să apeleze la o firă autorizată de realizare a forajului, care trebuie făcut la o adâncime foarte mare și să-și monitorizeze calitatea apei”.
Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2021, 74% din populația României era conectată la sistemul public de alimentare cu apă, cu 240.000 de persoane mai mult decât în 2020.
 (5).webp)
