Afacerea cu care a dat lovitura Cristina, după ce s-a perfecționat la Viena. „Românii și-au pus amprenta pe acest produs”
Cu o istorie de mii de ani, clătitele încep să câștige teren în România și în zona de afaceri.
Cu dulceață, ciocolată, caramel, arahide, fructe sau brânză cu stafide și cu diverse interpretări în funcție de țară sau zonă geografică, clătitele au dus la explozia unor magazine specializate exclusiv în acest desert, iar unele au chiar patiseri școliți în marile capitale ale gastronomiei. Oricum ar fi, nimeni nu poate fugi de gustul lor care te întoarce, mereu, în copilărie.
Succesul comercial s-a impus și în limbaj. Într-o clătitărie din Cluj, deserturile dulci și aromate se pot lua la pachet într-un con colorat de carton. Prețurile ajung și la 30 de lei pentru un singur produs, dar clienții nu lipsesc.
Băiat: „Când intri aici în locație, mirosul de vanilie te dă pe spate”.
Claudiu, angajat clătitărie: „Acum câțiva ani am simțit nevoia să reinventăm clătita și am dorit să surprindem românii care mereu sunt în căutarea unor gusturi noi”.
În Alba Iulia, la prânz, oamenii se așează la rând la carul cu clătite. Cu ciocolată, dulceață și fructe.
Turist: „Foarte bune, senzaționale, bună rău”.
Aici totul variază între rețeta clasică și multe reinterpretări, dar clătitele mai au, pentru mulți, o calitate. Te întorc în copilărie.
Turist: „Clătitele îți aduc aminte de copilărie, de bunica și mirosul de vanilie, și atunci e un desert care merită gustat în orice moment”.
Adrian Ruscior, antreprenor: „A prins foarte bine la localnici, la turiști. Din SUA am avut, din Germania, Anglia foarte mulți, și chiar și din India”.
Și în restaurante sunt nelipsite din meniu. O porție de 350 de grame costă 26 de lei. Însă nu doar variantele dulci sunt căutate. Și clătita în variantă sărată este în topul comenzilor - cu carne, brânză, ciuperci, pește sau chiar pané.
Kovacs Zsolt-Ditmar, proprietarul unui restaurant: „Toată lumea se așteaptă de la clătite să fie dulci și aici am zis că, uite, ar trebui să reinterpretăm un pic”.
În povestea clătitei apar și oameni care trăiesc o pasiune mistuitoare. Cristina Barb a fondat o școală de patiserie după ce s-a perfecționat în mai multe laboratoare din Viena. A învățat, astfel, că banala clătită se poate transforma într-un desert sofisticat.
Cristina Barb, fondatoarea unei școli de patiserie: „Bretania este capitala clătitelor, de acolo toată lumea le-a preluat și le-a dus la un alt nivel. Românii sunt foarte inventivi. Au luat acest produs și și-au pus amprenta pe el. Putem să observăm o creștere foarte mare a numărului de localuri care servesc exclusiv clătite”.
Potrivit unui raport internațional, Statele Unite și Canada vor înregistra o creștere de aproape 40% din piața mondială a afacerilor cu clătite.
 (5).webp)
