Atelierele de reparații pentru încălțăminte sau mobilă veche, tot mai căutate de români
Vremurile pe care le trăim ne-au făcut să ne orientăm atenția către atelierele de reparații. În loc să aruncăm încălțămintea sau mobila veche și să cumpărăm alte lucruri noi, mai bine le dăm o față nouă și facem astfel economie.
Așa au apărut multe ateliere care se ocupă cu reparații sau retapițări, iar clienții nu sunt neapărat strâmtorați, ci dornici să nu consume inutil resurse.
Într-un atelier din Cluj-Napoca se repară de zor încălțăminte.
Fată: „Cizme vechi, foarte bune, de care m-am atașat. Să nu facem risipă și dacă sunt de calitate și oamenii sunt pricepuți, atunci merită”.
Claudiu a învățat meșteșugul de la tatăl său. Schimbă flecuri, pingele sau fermoare și salvează astfel încălțările preferate de clienții lui. Prețul unei recondiționări pornește de la 40-50 de lei, dar poate ajunge și la 180.
Claudiu Graur: „Operațiunile noi pe care le facem acum, curățat, revopsit. Ai o încălțăminte scumpă, comodă, o repari și faci economie, simplu”.
Și din mâinile lui Nicolae pantofii ies ca noi.
Nicolae Pașatu, antreprenor: „În primul rând o curătăm, o igienizăm, o ozonificăm pentru a îndepărta bacteriile și mirosul neplăcut și după o putem vopsi în cazul în care este zgâriată”.
Clienții fac astfel economie. De exemplu, UGG-urile sunt curățate cu 60 de lei. Dacă le-ar fi spălat la mașină acasă clienta le-ar fi stricat, iar unele noi costă 900 de lei. Reparația unei încălțări zgăriate costă 90 de lei, iar recondiționarea unei genți din piele, 120 de lei.
Alexandra recondiționează piese de mobilier sau tapițerie auto.
Alexandra Moldovan: „O recondiționare completă a acestui scaun depinde... În lei, poate porni de la 250 lei”.
Mobila nouă costă cu aproape 20% mai mult. Comercianții au început să le ofere clienților posibilitatea de a repara și la ei acasa piese de mobilier.
Paul Lup, reprezentant al unui magazin: „Dacă sunt lucruri minore se pot rezolva intern, colegii de la montaj pot să înlocuiască anumite piese”.
Sociologii spun că dorința de a recondiționa lucrul vechi este în strânsă legătură cu evenimentele prin care am trecut în ultimii ani.
Ioan Hosu, sociolog: „Meșteșugarul este omul de lângă noi, iar în situații de criză aceasta este o formă de solidaritate pe care o manifestăm. Pe de altă parte ultimii doi ani ne-au făcut să revalorizăm rețelele locale de producție, fie că e vorba de vestimentație, mobilier, mâncare”.
Pandemia, inflația și războiul ne-au făcut mai precauți atunci când facem investiții.
 (5).webp)
